Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 547

La zi

PNL / Senatorul Ciprian Pandea anunță progrese pentru proiectul Pasajului de la Drajna

Published

on

Noi progrese pentru proiectul Pasajului de la Drajana. Când încep lucrările la pasajul Drajna şi la cât se ridică investiţia… Cozile la trecerea la nivel cu calea ferată şi blocajele în trafic pe relaţia Slobozia – autostrada A2 – Călăraşi vor deveni amintire. În câteva zile va fi emis ordinul pentru începerea lucrărilor la pasajul Drajna.

Investiţia în valoare de 133 milioane de lei, finanţată din fonduri europene, are ca dată de finalizare sfârşitul anului 2022.  

„Durata de execuţie a lucrărilor este de 18 luni, proiectul tehnic este elaborat, organizarea de şantier este încheiată, astfel că, funcţie de condiţiile meteorologice, lucrările vor începe în foarte scurt timp! Spor la treabă constructorului!   De la bun început au susţinut ideea acestui proiect, iar în anul 2019 a fost aprobat finanţarea lui. Proiectul a trecut prin toate etapele, ajungând în prezent la eliberarea autorizaţiei de construire, ultimul pas înainte de începerea efectivă a lucrărilor”, a anunţat Ciprian Pandea, senator de Călăraşi.  

Construcţia supraterană va avea o lungime de 2,7 km, iar pasajul propriu-zis se va întinde pe aproximativ 300 de metri.   Construcţia începe de la nodul rutier A2   În luna februarie a acestui an a fost semnat contractul de achiziţie a lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru pasajul cu o lungime de 2,779 km. Pasajul de la Drajna va fi parte integrantă a viitorului drum TransRegio (TR ISTER) Brăila-Slobozia-Călăraşi-Chiciu, de aproximativ 142 km, din care 35 de kilometri sunt pe teritoriul judeţului Ialomiţa.  

Advertisement

Finanţarea pentru acest obiectiv de infrastructură este asigurată din fonduri europene, de 133 de milioane de lei cu TVA din cadrul POIM 2014-2020. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi prin hotărâre de Guvern în 28 mai 2020.   

Pasajul de la Drajna va începe de la nodul rutier de la autostradă, în sensul de mers de la Călăraşi spre Slobozia. Se va construi un sens giratoriu la Călăraşi, va merge pe partea stângă, paralel cu DN 21, va traversa calea ferată şi se va descărca, de asemenea, într-un sens giratoriu, la intrarea în comuna Dragalina, pe DN 21.

“Astăzi, la Ministerul Transporturilor, a fost semnată autorizația de construire a Pasajului peste calea ferată de la Drajna. Durata de execuție a lucrărilor este de 18 luni, proiectul tehnic este elaborat, organizarea de șantier este încheiată, astfel că, funcție de condițiile meteorologice, lucrările vor începe în foarte scurt timp!
Spor la treabă constructorului! Reamintesc faptul că am susținut de la bun început ideea acestui proiect, iar Guvernarea liberală în anul 2019 a aprobat finanțarea lui. Proiectul a trecut prin toate etapele, ajungând astăzi la eliberarea autorizației de construire, ultimul pas înainte de începerea efectivă a lucrărilor.” – scrie senatorul călărășean pe pagina de Facebook

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Medicamente expirate și antibiotice la tarabă: prețuri mici, riscuri uriașe

Published

on

Medicamentele vândute ilegal în târguri și piețe au devenit tot mai frecvente în București și în țară. Pastile, vitamine, unguente și chiar antibiotice apar pe tarabe ruginite alături de haine vechi sau otravă pentru gândaci, la prețuri de câteva ori mai mici decât în farmacii.

Vitamine din Anglia – 15-20 lei/flacon, magneziu din Olanda – ~20 lei, geluri pentru dureri – același preț. Nurofen cutie – 10 lei, antibiotice fără rețetă – la tarabă oricând. Vânzările se fac fără bon, fără prospect, fără garanție. Multe produse sunt expirate, desigilate, ambalaje deteriorate, păstrate la soare, praf și umezeală.

O parte provin din casele oamenilor: rămase de la rude decedate, tratamente neterminate, revândute fără verificare. Se vând și online, pe grupuri de Facebook sau site-uri de anunțuri. Vânzătorii insistă: „Marfă din străinătate, nu poate fi stricată, ia cu încredere!”

Cumpărătorii, mai ales cei cu venituri mici, aleg varianta ieftină și rapidă. „Ce-are dacă iau de aici? N-a murit nimeni!” sau „Am citit pe net ce-mi trebuie, aici e cu 50% mai ieftin” sunt replici frecvente.

Advertisement

Medicii avertizează: riscurile sunt uriașe. Antiinflamatoarele, calmantele, suplimentele pot interacționa periculos cu alte boli sau medicamente. Produsele expirate sau prost păstrate se pot contamina, iar compoziția unor medicamente din țări extracomunitare poate diferi de standardele europene.

Depozitarea necorespunzătoare distruge substanțele active și favorizează contaminarea. Legea nr. 269/2023 obligă colectarea medicamentelor expirate/nefolosite prin spitale și distrugerea lor controlată prin incinerare, pentru a preveni poluarea solului și a apei.

Cumpărarea de pe tarabă înseamnă asumarea unui risc major pentru sănătate – fără protecție legală și fără siguranță reală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță măsuri de sprijin pentru 2026

Published

on

Pentru consumatorii vulnerabili (venit net lunar sub 2.000 lei/persoană), ajutorul devine automat și transparent, fără cereri noi de fiecare dată.

Energie electrică:

  • Sprijin lunar de 50 lei, dedus direct din factură pe tot parcursul anului.
  • Furnizorii verifică automat prin interconectare cu bazele de date ANAF dacă beneficiarul îndeplinește criteriile de venit și dacă și-a manifestat anterior intenția de a primi sprijin.
  • Pe factură va apărea explicit mențiunea: „S-a dedus suma de 50 lei – ajutor de stat pentru consumator vulnerabil”.

Gaze naturale:

  • Mecanism similar, dar adaptat sezonului rece.
  • 100 lei/lună, deduși automat din factură, doar în perioada octombrie – martie (6 luni consecutive).
  • Motiv: facturile la gaze sunt semnificativ mai mari iarna din cauza consumului crescut de încălzire.
  • Documentația tehnică este deja pregătită și va fi transmisă Guvernului în cel mai scurt timp pentru aprobare și implementare.

Accize la carburanți, energie și gaze:

  • Ministrul se opune oricăror creșteri suplimentare de accize.
  • Când situația deficitului bugetar se va îmbunătăți, va propune reducerea accizelor la nivelurile de dinainte de majorările anterioare (revenire la starea din 31 decembrie 2025).
  • Impact estimat la pompă: prețurile scad cu circa 60–90 bani/litru.
    • Benzină: de la ~7,60–7,90 lei/litru → ~7–7,30 lei/litru.
    • Motorină: de la ~7,90 lei/litru → ~7–7,30 lei/litru.
  • Aceeași logică se aplică și accizelor la energie electrică și gaze naturale, pentru a evita transferul costurilor către consumator.

Obiectivele anunțate:

  • Protejarea românilor de scumpiri dramatice la utilități și combustibili.
  • Eliminarea speculei și a înțelegerilor de tip cartel pe piața carburanților (prețurile au fost stabilizate la ~7 lei/litru).
  • Introducerea unor mecanisme automate, digitale și transparente, care să elimine birocrația și să asigure că banii ajung exact unde trebuie.
  • Asigurarea că „mâna statului nu mai intră în buzunarul românilor” prin taxe și accize excesive.

Toate aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai larg menit să ajute românii să ducă „mai bine” în perioada următoare, mai ales pe fondul discuțiilor despre liberalizarea pieței de gaze.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

„Toată lumea din Călărași fierbea!” A dat lovitura vieții la Loto, a trăit ca un milionar și a pierdut tot în câțiva ani

Published

on

Călărașiul a explodat în 2007. Un bilet de Loto 6/49 a adus peste 10 milioane de euro, iar vestea s-a dus din scară-n scară mai repede decât rezultatele extragerii. Cristian Constantin, pe atunci polițist comunitar, a devenit peste noapte milionarul orașului.

Au urmat mașini de lux, o vilă uriașă în Parcul Dumbrava, petreceri, afaceri făcute „din mers” și o discotecă ce avea să ardă spectaculos. Banii curgeau, iar viața părea un film fără final. A finanțat fotbalul local, s-a băgat în politică, a ajuns consilier local și și-a cumpărat inclusiv iaht.

Doar că filmul s-a terminat repede.

În mai puțin de un an, jumătate din avere dispăruse. Restul s-a topit în următorii ani, pe fondul deciziilor proaste, investițiilor făcute la nervi și anturajului „de lux”. Din cel mai mare câștig din istoria Loteriei Naționale a rămas o lecție amară.

Advertisement

Povestea completă a fost spusă ulterior de un apropiat al familiei, care a recunoscut că banii au venit prea repede pentru a fi controlați. Euforia a ținut puțin, consecințele – o viață.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading