Știri
APIA / Plăți de peste 403 milioane lei efectuate pentru Campania 2023
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că în data de 13.02.2024, a efectuat plăți pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 403,124,402.23 lei, astfel:
-
63,685,988.61 lei din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru un număr de 1.581 fermieri;
-
335,444,300.18 lei din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru un număr de 71.561 fermieri;
-
66,535,729.32 lei cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) pentru un număr de 71.565 fermieri;
-
1,144,372.73 lei din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) pentru un număr de 284 fermieri.
Intervenții aferente sectoarelor vegetal și zootehnic pentru care se efectuează aceste plăți sunt următoarele:
1. plăţile directe decuplate prevăzute în PNS 2023-2027:
● PD-01: sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii – BISS în sumă de 45,223,651.02 lei pentru un număr de 1.536 fermieri;
● PD-02: sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii – CRISS în sumă de 3,247,697.40 lei pentru un număr de 1260 fermieri;
● PD-03: sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri – CIS-YF în sumă de 460,911.60 lei pentru un număr de 121 fermieri.
2. CIS, sprijinul cuplat pentru venit:
● PD-21: sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte în sumă de 6,402,556.58 lei pentru un număr de 197 fermieri;
● PD-22: sprijin cuplat pentru venit – carne vită în sumă de 2,122,174.37 lei pentru un număr de 39 fermieri;
● PD-23: sprijin cuplat pentru venit – bivoliţe de lapte în sumă de 83,958.89 lei pentru un număr de 19 fermieri;
● PD-24: sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine în sumă de 6,145,038.75 lei pentru un număr de 320 fermieri.
3. Măsura 10 – Agro-mediu şi climă (M.10) în sumă de 173,968,751.28 lei pentru un număr de 38.902 fermieri.
4. Măsura 11 – Agricultura ecologică (M.11):
● Submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică (sM.11.1) în sumă de 34,090,877.80 lei pentru un număr de 1.687 fermieri;
● Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică (sM.11.2) în sumă de 113,306,291.00 lei pentru un număr de 2.828 fermieri.
5. Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (M.13):
● Sub-măsura 13.1 – Plăţi compensatorii în zona montană în sumă de 74,586,692.42 lei pentru un număr de 60.266 fermieri;
● Sub-măsura 13.3 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice în sumă de 7,171,789.73 lei pentru un număr de 609 fermieri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasilați: Nouă sală de sport modernă, inaugurată cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții
Comunitatea din Vasilați beneficiază acum de o sală de sport modernă, construită pe strada Constantin Brâncoveanu nr. 69, printr-un proiect derulat de Compania Națională de Investiții (CNI).
Noua infrastructură oferă condiții optime pentru desfășurarea activităților sportive și recreative, fiind dotată cu vestiare și toate facilitățile necesare antrenamentelor și competițiilor.
Investiția contribuie la dezvoltarea infrastructurii educaționale și sportive din comună, oferind tinerilor un spațiu sigur și modern pentru mișcare și performanță. Proiectul aliniază mediul rural la standardele actuale și sprijină formarea unei comunități active și sănătoase.
Finanțarea a fost asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin CNI.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Roxana Pațurcă, reprezentantul Consiliului Județean Călărași în Comisia de Calitate a Liceului Special „Sfânta Maria”
Consiliul Județean Călărași a desemnat-o pe Roxana Natalia Pațurcă ca reprezentant al instituției în Comisia de Evaluare și Asigurare a Calității de la Liceul Special „Sfânta Maria” Călărași, pentru anul școlar 2025-2026. Decizia a fost aprobată în ședința ordinară din luna octombrie, la propunerea președintelui CJ, Vasile Iliuță.
Liceul „Sfânta Maria” este o instituție dedicată copiilor cu cerințe educaționale speciale, aflată în subordinea Consiliului Județean. Aici, elevii primesc sprijin educațional, psihologic și social, într-un mediu adaptat nevoilor lor.
„Prin această numire, ne dorim ca Liceul Sfânta Maria să beneficieze de o reprezentare activă din partea Consiliului Județean. Educația specială este o prioritate pentru noi, iar sprijinul pentru elevi și profesori trebuie să fie constant”, a declarat președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un raport realizat de platforma Storia.ro, prin indexul T.R.A.I., arată că municipiul Călărași se află pe locul 3 la nivel național în topul orașelor din România unde locuitorii sunt cei mai nemulțumiți de condițiile de trai. Studiul a fost realizat pe baza a peste 107.000 de răspunsuri oferite de români din toate regiunile țării.
Cu un scor de 65,7 puncte din 100, Călărași se află imediat după Alexandria (65,1) și Ploiești (63,6), orașe care ocupă primele poziții în clasamentul nemulțumirii. În topul celor mai nefericite orașe se mai regăsesc Tulcea, Deva și Reșița, cu scoruri apropiate.
Evaluarea a luat în calcul factori precum calitatea vieții, infrastructura, siguranța, costul locuințelor și accesul la servicii. Potrivit analizei, lipsa infrastructurii, traficul deficitar și oportunitățile reduse de dezvoltare sunt principalele motive ale nefericirii locuitorilor din aceste orașe.
În partea superioară a clasamentului se află orașe precum Iași, Miercurea Ciuc și Botoșani, unde oamenii se declară cei mai mulțumiți de viața lor. Bucureștiul ocupă poziția 13, cu un scor de 71,8 puncte, influențat negativ de poluare, aglomerație și costurile ridicate ale vieții.
Clasamentul confirmă faptul că percepția locuitorilor asupra calității vieții diferă semnificativ între regiunile țării, iar orașele mici continuă să se confrunte cu lipsa investițiilor și a perspectivelor de dezvoltare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Consiliul Județean Călărași a aprobat rectificarea bugetară: investiții suplimentare în infrastructură, sănătate și energie
Consiliul Județean Călărași investește 3,7 milioane lei în sportul de performanță
Trotinetele electrice, subiect de dezbatere în Consiliul Local Călărași. Alin-Bogdan Drăgulin cere reguli mai stricte și măsuri imediate
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
