Știri
Petre Daea revine la Ministerul Agriculturii
Liderii PSD au votat în unanimitate, în ședința Consiliului Politic Național, pentru propunerea lui Petre Daea la ministerul Agriculturii, au declarat surse din partid pentru Digi24.ro.
Partidul Social Democrat s-a reunit într-o ședință a Consiliului Politic Național, de la ora 13, la Parlament, pentru a decide numele noului ministru al Agriculturii, după demisia lui Adrian Chesnoiu, anchetat de DNA. Liderii PSD au pe masă mai multe nume propuse, însă, potrivit unor surse din partid, Petre Daea „are o șansă bună” să revină la minister.
Decizia PSD de a-l propune din nou pe Petre Daea la ministerul Agriculturii ar putea fi un compromis făcut între taberele din partid. Postul de ministru al Agriculturii ar fi revenit organizației PSD Olt, controlată de secretarul general Paul Stănescu, organizație care l-a propus și pe Adrian Chesnoiu. Stănescu și-ar fi dorit ca partidul să îl propună acum pe Florin Ionuț Barbu, deputat PSD de Olt și președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.
Sursele politice mai spun că, un alt demnitar, de această dată din Călărași, și-ar fi arată interesul pentru ocuparea acestei funcții. Este vorba despre deputatul PSD Bîrcă Constantin, un apropriat de-al secretariatului de partid Paul Stănescu. Nu am putut obține un punct de vedere din partea demnitarului.
“Felicitări domnului Petre Daea pentru noul mandat în fruntea Ministerului Agriculturii!
Ministrul Daea este un profesionist de care România, PSD și coaliția guvernamentală au nevoie, în contextul posibilei crize alimentare, cauzată de război, pandemie și marile probleme economice care decurg din acestea.
Sunt multe teme aflate pe agenda ministerului care trebuie gestionate urgent.
Una dintre ele a constituit o preocupare majoră și pentru mine – sistemul românesc de irigații, care trebuie finanțat cu prioritate, dar a fost ignorat de USR și nu a fost introdus în PNRR. Această uriașă greșeală trebuie corectată și banii europeni trebuie redirecționați în sistemele de irigații.
Suntem într-o situație delicată, seceta afectează culturile și fără un sistem de irigații bine pus la punct agricultorii vor suferi foarte mult.
Petre Daea trebuie să facă tot posibilul pentru a repune agricultura în centrul PNRR-ului și PSD va face tot ce-i stă în putință pentru renegocierea acestuia. Ministrul Daea va avea tot sprijinul parlamentar de care are nevoie și sper ca împreună să rezolvăm cât mai multe priorități ale agriculturii românești. Mult succes!” – a scris deputatul Bîrcă pe Facebook.
De partea cealaltă, tabăra Ciolacu l-ar fi vrut pe Daniel Butănoiu, secretar de stat în minister.
Marcel Ciolacu afirma, la finalul lunii trecute, că partidul pe care îl conduce are cinci sau şase variante pentru funcţia de ministru al Agriculturi rămasă vacantă după demisia lui Adrian Chesnoiu, spunând că Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii pe vremea când social-democraţii erau conduşi de Liviu Dragnea, a fost propus de unii colegi pentru acest post.
“Petre Daea – propunerea PSD pentru Ministerul Agriculturii! Aveam nevoie de un om care este pregătit să preia și să rezolve din prima zi problemele fermierilor români.
Domnul Daea este un profesionist desăvârșit, dar mai ales își iubește țara și acest pământ. Cu un asemenea ministru la Agricultură, românii vor avea mai multe produse românești!
Mult succes, Petre Daea!“ – scrie Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer
Prețurile alimentelor de bază diferă semnificativ de la o țară la alta, iar România se află, în multe cazuri, în zona mediană a clasamentului. O analiză comparativă realizată pe baza unui tabel publicat de Gândul.ro arată cât plătesc românii pentru produsele esențiale din coșul zilnic, raportat la alte state din Europa și din afara continentului.
În comparație au fost incluse produse precum pâinea, cartofii, carnea de pui și de porc, telemeaua de vacă, roșiile și castraveții. Datele vizează România, Republica Moldova, Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Anglia, Franța, Germania, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Somalia, China și Australia.
Pâinea și cartofii, mai ieftini în est și în Africa
România se situează aproape de limita inferioară a prețurilor la pâine, cu 6 lei, însă cele mai mici tarife se regăsesc în Republica Moldova și Somalia – 5 lei. La polul opus se află SUA, unde pâinea ajunge la 12 lei.
Și cartofii sunt relativ accesibili în România (4 lei/kg), însă din nou Republica Moldova și Somalia oferă cele mai mici prețuri, de doar 3 lei/kg. Australia înregistrează cel mai ridicat tarif: 12 lei/kg.
Carnea: România, sub media occidentală
La carnea de pui, România se menține sub multe state din vest, cu un preț mediu de 22 de lei/kg, față de 34 de lei în Anglia sau 38 de lei în SUA. La carnea de porc, românii plătesc aproximativ 30 de lei/kg, în timp ce în Australia prețul urcă la 63 de lei/kg, iar în SUA la 55 de lei/kg.
Telemeaua, un lux în vest
Un kilogram de telemea de vacă costă în România aproximativ 40 de lei. În vestul Europei și peste ocean, prețurile cresc considerabil: 63 de lei în Anglia, 70 de lei în SUA și 78 de lei în Australia. Cel mai mic preț este raportat în Somalia – 23 de lei/kg.
Legumele proaspete, diferențe vizibile
Roșiile și castraveții sunt relativ accesibili în România (9 lei, respectiv 8 lei/kg), însă în țări precum Anglia, SUA sau Australia, prețurile depășesc frecvent 20 de lei/kg la roșii. Din nou, Republica Moldova și Somalia se remarcă prin cele mai mici costuri.
Concluzie
Deși România nu este cea mai ieftină țară din clasament, prețurile la alimentele de bază rămân sub nivelul celor din vestul Europei și din afara continentului. Diferențele devin însă relevante atunci când sunt raportate la venituri, iar comparația scoate în evidență presiunea reală asupra puterii de cumpărare a populației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Plătiți cu 11.000 de lei pe lună să nu scoată un cuvânt pe gură: zeci de parlamentari nu au spus nimic timp de un an de mandat
Un raport recent privind activitatea din Parlamentul României arată un contrast semnificativ între nivelul de salarizare și implicarea efectivă a unor aleși. Deși indemnizațiile lunare ajung la aproximativ 11.000 de lei, zeci de senatori și deputați nu au avut nicio intervenție în plen pe parcursul primului an de mandat.
Conform datelor citate de Antena 3, 52 de parlamentari nu au luat cuvântul deloc, cu excepția momentului depunerii jurământului. Alți aleși au avut intervenții sporadice, limitate la două sau trei luări de cuvânt într-un an întreg de activitate parlamentară.
Situația este cu atât mai vizibilă cu cât, în aceeași perioadă, la Camera Deputaților s-au desfășurat 97 de ședințe de plen, iar la Senat 94. În tot acest timp, lipsa de implicare în dezbaterile publice nu a influențat în niciun fel plata indemnizațiilor.
Distribuția politică
Dintre cei 52 de parlamentari fără nicio intervenție:
- 22 sunt membri PSD
- 15 provin din PNL
- 5 din AUR
- 3 din USR
- 2 din UDMR
-
restul aparțin grupului Minorităților, formațiunii PACE – Întâi România sau sunt neafiliați
În plus, alți 6 parlamentari au vorbit de doar două ori în plen, iar 31 au avut cel mult trei intervenții.
La polul opus se află membrii conducerii celor două Camere ale Parlamentului, care se regăsesc în topul celor mai activi aleși, cu peste 200 sau chiar 300 de intervenții fiecare, potrivit stiripesurse.ro.
Diferențele ridică semne de întrebare privind eficiența și responsabilitatea reprezentării parlamentare, în condițiile în care remunerația rămâne identică, indiferent de nivelul de implicare în dezbaterile legislative.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Film de neratat, în această seară, la Cinema Oltenița. „Nuremberg”, proiecție specială de la ora 20:00
Publicul din Oltenița este invitat, în această seară, de la ora 20:00, la Cinema Oltenița, pentru vizionarea filmului Nuremberg, o dramă istorică intensă, inspirată din fapte reale și plasată în contextul imediat de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Proiecția are loc la sediul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița, situat pe strada Argeșului, nr. 6A. Prețul unui bilet este de 25 de lei.
Filmul spune povestea psihologului american Douglas Kelley, interpretat de Rami Malek, trimis să evalueze starea mentală a liderilor naziști de rang înalt înaintea celebrului Proces de la Nürnberg. În centrul narațiunii se află confruntarea tensionată dintre Kelley și Hermann Göring, rol jucat magistral de Russell Crowe, una dintre cele mai controversate figuri ale regimului nazist.
Pe măsură ce interogatoriile avansează, filmul depășește simpla relatare istorică și aduce în prim-plan teme profunde precum natura răului, responsabilitatea individuală și mecanismele manipulării psihologice.
„Nuremberg” este un film puternic, dens și provocator, recomandat iubitorilor de drame istorice și producții cinematografice care pun accent pe profunzimea personajelor și pe adevărurile incomode ale istoriei recente.
Evenimentul este organizat de Rocines Film, în parteneriat cu Cinema Oltenița și Direcția pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lovitură în agricultură, la Oltenița. Un fermier vinde usturoi cu până la 100 de lei kilogramul și primește comenzi din afara țării
Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer
Din disperare, s-a născut o capodoperă
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
