Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 539

La zi

PET-urile reciclabile – o sursă de venit pentru oamenii nevoiași din Călărași

Published

on

În municipiul Călărași, PET-urile reciclabile reprezintă o sursă importantă de venit pentru persoanele care se află în dificultăți financiare. Pe străzile orașului, în fiecare zi, pot fi văzuți oameni care străbat distanțe mari în căutarea sticlelor din plastic (SGR) aruncate neglijent în coșurile de gunoi publice sau în alte locuri. Pentru mulți dintre aceștia, activitatea de colectare a PET-urilor este singura modalitate prin care își pot asigura un venit zilnic necesar supraviețuirii.

Un sac plin cu PET-uri adunat din diverse locații din oraș aduce un câștig de aproximativ 50-60 de lei, suficient pentru a le acoperi hrana pe ziua respectivă. În municipiul Călărași, centrele de reciclare sunt răspândite în mai multe puncte cheie ale orașului, facilitând astfel accesul celor care se ocupă cu această activitate. Printre locațiile frecventate de colectorii de materiale reciclabile se numără  cartierul 2 Moldoveni (Penny 2), Kaufland, Penny Portului (Penny 3), unde se află un important centru de reciclare.

PET-urile reciclabile – o sursă de venit pentru oamenii nevoiași din Călărași

PET-urile reciclabile – o sursă de venit pentru oamenii nevoiași din Călărași

Un exemplu este Lucica, o tânără mamă care, împreună cu familia ei, străbate zilnic orașul pentru a aduna cel puțin un sac de PET-uri. “E greu, dar nu avem altă soluție. Ne străduim să facem tot posibilul pentru a avea ce pune pe masă. PET-urile ne ajută să câștigăm măcar ceva, să ne hrănim,” spune Lucica. Ea, alături de soțul și copilul ei, începe ziua devreme și își organizează traseele prin diferite cartiere ale orașului, urmărind coșurile de gunoi și locurile publice unde se adună multă lume.

Locuitorii orașului Călărași au observat tot mai frecvent aceste persoane care se ocupă de colectarea PET-urilor și, în unele cazuri, chiar aleg să le lase separat lângă coșurile de gunoi, facilitând astfel munca celor care depind de reciclare pentru a-și asigura existența.

În Călărași, reciclarea începe să devină o soluție atât pentru nevoile celor defavorizați, cât și pentru un oraș mai curat și mai verde.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA

Published

on

La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.

Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.

Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.

La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.

Advertisement

Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în guvernul Năstase, la 86 de ani

Published

on

Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.

Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.

După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.

Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.

Advertisement

Mandatul de ministru al Justiției

Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.

După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.

Specialistă în criminologie și drept penal

Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.

În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.

Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea

Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.

Advertisement

După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DECEMBRIE 2025 – PROGRAMARE CITIRI CONTOARE ÎN APARTAMENTELE DIN MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI

Published

on

Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading