La zi
Peste 120 de joburi puse pe masă la Călărași! AJOFM caută oameni în toate domeniile – de la confecții la construcții!
La zi
APIA anunță termen-limită pentru ajutorul de stat la motorină: fermierii pot depune cererile până la 22 decembrie 2025
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a deschis sesiunea de depunere a cererilor pentru schema de ajutor de stat privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2026. Fermierii au timp până la data de 22 decembrie 2025, inclusiv, să își înregistreze documentele la centrele județene sau la cel al Municipiului București.
Pot depune cereri exploatațiile agricole pentru care s-a solicitat ajutorul de stat în trecut sau cele pentru care au fost depuse cereri de plată în Campania 2025.
Unde se depun cererile
• La Centrele Județene APIA ori la Centrul Municipiului București, în funcție de amplasarea exploatației agricole.
• La același centru unde fermierul a depus cererea de plată în Campania 2025.
Acordul prealabil pentru finanțare prin rambursare va fi emis de centrele APIA până la 1 martie 2026, pas esențial pentru beneficiarii care vor să își recupereze o parte din costurile cu motorina folosită în lucrările agricole.
Toți fermierii care desfășoară lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnic sau în cel al îmbunătățirilor funciare pot solicita rambursarea accizei, cu condiția să achiziționeze motorina pe numele lor și să solicite furnizorilor documentele corespunzătoare. Procedura este reglementată de OUG 12/2021, modificată de Legea 139/2022.
Schema de ajutor este în vigoare conform HG 1174/2014 și OMADR 1727/2015, cu actualizările ulterioare.
Programul rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de sprijin pentru agricultori, într-un an marcat de costuri ridicate la carburanți și presiune pe producția agricolă. Autoritățile recomandă fermierilor să își pregătească din timp documentele pentru a evita aglomerația din ultimele zile de depunere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
Prima zi a cursului „Digital STARs” – un program dedicat dezvoltării competențelor digitale de bază – a adus la Biblioteca Județeană Călărași zeci de bibliotecari din întreg județul, într-o sesiune intensă de formare finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Participanți din 16 biblioteci comunale, alături de echipa Bibliotecii Județene, au lucrat cot la cot pentru a dobândi abilitățile necesare susținerii viitoarelor cursuri de alfabetizare digitală în propriile comunități. Într-o sală modernă, dotată cu echipamente IT și ecrane interactive, formatorii au ghidat participanții prin instrumente digitale esențiale, platforme online și metode de predare adaptate nevoilor actuale ale utilizatorilor.
Pe parcursul formării, bibliotecarii vor învăța cum să ajute locuitorii din județ să acceseze mai ușor informații, servicii publice electronice și resurse digitale – un pas important pentru incluziunea socială și digitală în zonele rurale.
Reprezentanții Bibliotecii Județene Călărași au subliniat că proiectul își propune transformarea bibliotecilor în nuclee active de sprijin digital: „Suntem mândri să contribuim la dezvoltarea competențelor digitale la nivel local și să devenim un punct de sprijin pentru cei care au nevoie de ghidare în utilizarea tehnologiei.”
Programul „Digital STARs” continuă în perioada următoare, urmând ca participanții să își ducă mai departe cunoștințele în propriile comunități, acolo unde alfabetizarea digitală este o reală nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Redeschiderea vadului dintre Mitreni și Clătești a stârnit mai multe reacții și întrebări în rândul localnicilor, mai ales după ce autoritățile au avertizat că tronsonul nu este amenajat corespunzător și reprezintă un risc pentru siguranța rutieră. În plus, trecerea este considerată ilegală din punct de vedere tehnic, nefiind omologată ca infrastructură rutieră.
Întrebat de jurnaliștii Calarasipress.ro de ce a fost reluat traficul, prefectul Laurențiu State a explicat că situația acestui podeț improvizat nu este una obișnuită:
Potrivit prefectului, trecerile de acest tip de pe Argeș – inclusiv vadul Mitreni–Clătești – există de zeci de ani și au fost create în cadrul strategiei de dezvoltare a proiectului Canalului Navigabil Dunăre–Marea Neagră. Pentru că proiectul nu a fost niciodată abandonat oficial și nu există o hotărâre de renunțare sau de modificare a traseului planificat, autoritatea locală sau județeană nu poate interveni asupra acestui punct de traversare.
„Aceste podețe fac parte din infrastructura prevăzută inițial pentru dezvoltarea canalului. Atâta timp cât proiectul nu este anulat sau modificat prin acte oficiale, intervențiile asupra acestor treceri pot fi făcute doar de instituțiile centrale, nu de autoritățile locale”, a precizat prefectul Laurențiu State pentru CălărașiPress.ro.
În acest moment, Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală Argeș–Vedea sunt singurele instituții care pot decide reconfigurarea, consolidarea sau desființarea vadului.
Cum a apărut blocajul administrativ?
Situația devine și mai complicată din punct de vedere juridic. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Crivăț, în administrarea comunei a intrat întreg tronsonul DJ 301, drum județean care își continuă traseul peste Argeș, în direcția Budești–Crivăț.
Numai că, deși drumul figurează pe acte, nu există un pod autorizat care să lege cele două maluri. Astfel, realitatea din teren nu corespunde situației din documente.
Podețul de la Budești – Crivăț este impracticabil
Despre cel de-al doilea pod improvizat, construit din tubulaturi și ulterior asfaltat, Prefectura Călărași a emis o dispoziție prin care interzicea accesul pe acest drum până la refacerea sau aducerea lui într-o stare legală și sigură de utilizare.
De ce s-a redeschis totuși vadul?
Prefectura explică faptul că reluarea traficului nu reprezintă o autorizare propriu-zisă, ci o măsură temporară pentru a permite accesul locuitorilor, în condițiile în care această trecere este singura legătură directă dintre comunitățile din zonă.
Cu toate acestea, prefectul subliniază că soluția finală poate veni doar de la Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală, instituțiile care gestionează atât proiectul canalului, cât și lucrarea hidrotehnică a râului Argeș.
Vadul rămâne o trecere neconformă, folosită pe propria răspundere, iar responsabilitatea rezolvării problemei revine instituțiilor centrale. Până atunci, localnicii trebuie să circule cu prudență, iar autoritățile locale rămân cu mâinile legate din cauza unui proiect național început în urmă cu decenii și niciodată închis oficial.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



