Știri
Pensionarii ale căror venituri din pensii nu depășesc 2.574 lei vor primi un sprijin financiar de 800 lei
Executivul a aprobat astăzi o ordonanță de urgență privind acordarea, în anul 2025, a unui sprijin financiar pensionarilor sistemului public de pensii și ai sistemului pensiilor militare de stat, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei.
Această sumă este echivalentul valorii nete a salariului minim, care reprezintă o măsură de protecție socială. Având în vedere că pensia este un venit de înlocuire, s-a decis acordarea acestui sprijin celor care au venitul din pensie mai mic sau egal cu salariul minim net.
Suma de 800 lei va fi acordată în două tranșe egale a câte 400 lei în luna aprilie 2025, respectiv decembrie 2025, prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii, iar în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie se stabilesc după data de 1 aprilie 2025, ajutorul financiar se acordă în luna decembrie 2025, în cuantum de 400 lei.
De asemenea, în cazul pensionarilor care în luna martie 2025, respectiv noiembrie 2025, încasează diferenţe de drepturi băneşti aferente unor perioade anterioare lunii martie 2025, respectiv noiembrie 2025, la determinarea plafonului prevăzut de prezenta OUG nu se iau în considerare aceste drepturi.
Sprijinul financiar nu se ia în calcul nici la stabilirea plafonului privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, nici la acordarea venitului minim de incluziune și nici la acordarea biletelor de tratament balnear, prin sistemul organizat şi administrat de Casa Naţională de Pensii Publice.
Sprijinul se adresează pensionarilor români cu domiciliul în România sau în străinătate, având la bază necesitatea adecvării veniturilor pensionarilor și se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
În prezent, aproape 2,7 milioane de pensionari români au venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei. Dintre aceștia, 86.263 locuiesc în străinătate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Situația companiei Lukoil din România începe să aibă efecte directe asupra pieței carburanților. Prețul motorinei a crescut cu 3,1%, iar cel al benzinei cu 1,3%. Motorina premium a ajuns la 8,34 lei pe litru. Dacă tranzacția pentru preluarea activelor Lukoil eșuează, statul român ar putea fi nevoit să importe mai mult combustibil, ceea ce ar duce la noi scumpiri.
Rafinăria Petrotel din Ploiești, deținută de gigantul rus Lukoil, este una dintre cele mai importante din țară, cu o capacitate anuală de aproximativ 2,5 milioane de tone, reprezentând aproape 20% din producția națională de combustibil. Preluată de Lukoil în 1998, rafinăria are circa 5.000 de angajați, împreună cu rețeaua de aproximativ 320 de stații de carburanți din România.
Președintele Nicușor Dan a declarat că, dacă rafinarea s-ar opri, România ar fi obligată să importe mai mult combustibil. Acesta a mai precizat că nu există riscul ca rafinăria să fie preluată de firme-paravan ale Rusiei, însă Guvernul nu se grăbește cu o eventuală preluare.
Contextul este generat de sancțiunile impuse de SUA companiilor rusești Lukoil și Rosneft, acuzate că finanțează războiul din Ucraina. Acestea au termen până la 21 noiembrie să își vândă sau să își închidă operațiunile din Europa. După această dată, orice colaborare cu ele devine ilegală pentru firmele care au legături cu SUA.
România trebuie să decidă rapid ce soluție adoptă pentru rafinăria Petrotel și rețeaua Lukoil, pentru a evita noi creșteri de preț și posibile blocaje în aprovizionarea cu combustibili.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mary Ellen Pleasant, o femeie de origine afro-americană născută liberă în jurul anului 1814, probabil în Georgia sau Virginia, sosea în acest haos cu un plan ascuns sub aparența umilinței. Oficial, era o simplă servitoare – “femeia invizibilă” care ștergea praful de pe mobilă și turna băuturi pentru magnații aurului. Dar în spatele zâmbetului ei discret, ea absorbea secretele: tranzacții dubioase cu mine de argint, investiții riscante în terenuri, alianțe fragile între bancheri și speculanți.
Plecase din Estul SUA ca aboliționistă activă pe Calea Ferată Subterană, ajutând sclavi să evadeze. Odată ajunsă în California – un stat liber, dar plin de prejudecăți rasiale – și-a folosit inteligența ascuțită pentru a se infiltra în cercurile elitei albe. Prin Thomas Bell, un bancher scoțian pe care l-a cunoscut și cu care a format o parteneriat secret, a investit în acțiuni miniere și imobiliare. Asculta conversațiile la masa bogaților, apoi acționa: cumpăra proprietăți înainte ca prețurile să explodeze, finanța afaceri profitabile cu informații obținute “accidental”.
Imperiul ei a crescut invizibil. Până în anii 1870, deținea pensiuni de lux, spălătorii și investiții în valori de peste 30 de milioane de dolari (echivalentul a sute de milioane astăzi). A fondat prima bancă neagră din San Francisco și a susținut cauze aboliționiste, inclusiv procese pentru drepturi civile – câștigând unul celebru în 1863 împotriva discriminării în transportul public. Dar puterea ei speria: era numită “Voodoo Queen” de dușmani, acuzată de vrăjitorie și manipulare.
Când a murit în 1904, la 89 de ani, averea ei era risipită în procese, dar moștenirea rămânea: o femeie care a transformat servitutea aparentă în dominație economică, dovedind că adevărata putere nu vine din aurul vizibil, ci din umbrele în care nimeni nu te vede venind.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
CălărașiPress.ro: Publicare anunțuri și comunicate pentru proiecte finanțate din fonduri europene
Calarasipress.ro oferă spațiu dedicat pentru publicarea comunicatelor de presă și a anunțurilor oficiale aferente proiectelor finanțate prin programe europene, PNRR sau alte scheme de ajutor de stat.
Publicațiile sunt afișate integral într-o pagină individuală din secțiunea Anunțuri Proiecte Europene, cu:
-
o imagine principală,
-
o imagine de interior,
-
un link dofollow către site-ul beneficiarului.
Articolele sunt vizibile atât pe desktop, cât și pe mobil.
Conținutul și elementele grafice impuse de regulamentele de identitate vizuală vor fi furnizate de client.
Toate anunțurile și comunicatele de presă vor fi marcate în titlu cu [P] și vor fi afișate public pe site.
Opțiuni suplimentare
✔️ Publicare și pe pagina oficială de Facebook Călărași Press
✔️ Link dofollow activ
✔️ Vizibilitate în secțiunea dedicată „Proiecte Europene”
Solicitări publicare
Pentru transmiterea anunțurilor și comunicatelor:
📧 [email protected]
📞 0728977169
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primarul Marius Dulce, prezent la Conferința Pastoral-Misionară 2025. Mesaj despre identitate, credință și rolul Bisericii în comunitatea locală
CJ Călărași avansează cu cel mai mare proiect rutier din județ
RCA 2025: Creșteri de până la 5,4% la persoane fizice – cine plătește mai mult și unde scade prețul?
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
