Un val de reacții și comentarii aprinse a izbucnit în ultimele zile pe rețelele sociale, după apariția unor imagini din fosta Sală a Curții cu Jurați a Palatului Administrativ și Judecătoresc din Călărași, recent restaurat. Inscripțiile cu numele unor mari domnitori români au fost catalogate, în mod eronat, drept „scrise greșit”, iar subiectul a degenerat rapid într-o controversă publică.
Istoricul Constantin Tudor, fost prefect al județului Călărași, a intervenit ferm pentru a lămuri situația și a demonta acuzațiile apărute în spațiul public. Mesajul său este clar: nu este vorba despre greșeli sau improvizații moderne, ci despre respectarea fidelă a istoriei.
Clădirea a fost inaugurată în octombrie 1896 și poartă semnătura arhitectului Alexandru Săvulescu, una dintre figurile importante ale arhitecturii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Încă de la început, concepția decorativă a palatului a inclus numele unor domnitori români inscripționate exact așa cum se scria la acea vreme, într-o perioadă în care limba română se afla în plină transformare.
„Wasile Lupu”, „Bassarab” sau „Știrbeiu” nu sunt dovezi de incultură, spune Constantin Tudor, ci exemple autentice de ortografie istorică. Schimbarea acestor forme după regulile de astăzi ar fi însemnat, în fapt, o falsificare a monumentului.
Restaurarea Palatului Administrativ și Judecătoresc s-a realizat cu respectarea strictă a legislației privind monumentele istorice, sub coordonarea specialiștilor autorizați de Ministerul Culturii. Corectitudinea intervențiilor a fost certificată de arhitecții Bogdan Teodorescu și Ioan Aurel Botez, nume de referință în domeniul restaurării patrimoniului.
Fostul prefect critică dur modul în care subiectul a fost prezentat de o televiziune, prin imagini scoase din context și fără explicații istorice, ceea ce a inflamat inutil opinia publică și a creat un scandal artificial.
În realitate, spune Constantin Tudor, miza este mult mai mare: un monument istoric salvat și redat comunității, care va găzdui Palatul Copiilor Călărași, un spațiu dedicat educației și culturii. „Respectarea trecutului, chiar și atunci când nu seamănă cu prezentul, este o dovadă de cultură, nu de incultură”, este concluzia tranșantă a istoricului.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.