Știri
Partidul ADER şi-a lansat candidatul la Primăria Capitalei, Bogdan Stanoevici
Partidul ADER şi-a lansat, sâmbătă, candidatul pentru Primăria Capitalei, fiind vorba despre directorul Circului Metropolitan Bucureşti, Bogdan Stanoevici, fost ministru şi secretar de stat.
“Eu mi-am anunţat candidatura la Primăria Sectorului 2 al Capitalei din partea partidului ADER acum o săptămână, iar astăzi am decis să anunţăm candidatul în cursa pentru scaunul de edil-şef al Capitalei, în persoana domnului Bogdan Stanoevici”, a declarat Neculai Onţanu la conferinţă organizată, sâmbătă, de Organizaţia ADER Bucureşti.
În prezent, Bogdan Stanoevici este directorul Circului Metropolitan Bucureşti, post obţinut în urma concursului de management desfăşurat în anul 2017, se arată într-un comunicat de presă al ADER.
“Important este să avem misiune pe termen mediu şi lung, să analizăm ce s-a făcut bine şi să continuăm, dar şi să facem ce trebuie pentru Bucureşti. Schimbarea înseamnă să îmbunătăţim lucrurile pentru oameni. Deciziile trebuie luate ca şi o concluzie, adică să se ia de jos în sus, să adoptăm ceea ce vor oamenii. Eu aş începe cu spitalele. Cred că este cea mai prioritară problema din Capitală. O altă problema este metroul bucureştean. În ultimii 30 de ani au fost cam zero investiţii. Dacă metroul ar trece la Primăria Capitalei situaţia s-ar îmbunătăţi foarte mult. Sistemul de transport în comun este foarte prost. Nu este corelat. Din banii colectaţi pentru parcările supraterane doar 20-30% ajung în bugetul Capitalei. Şi centura Capitalei ar trebui să fie tot în administrarea Primăriei Capitalei. Nu suntem în stare să facem pasaje şi drumuri cum trebuie. De ce? Pentru că sunt foarte multe societăţi care căpuşază şi sunt prietenii politice la mijloc. Un al proiect prioritar pentru mine este canalul Dunărea-Marea Neagră. Avem canal navigabil şi ne batem joc. Putem face legătura cu Marea Neagră, şi vom ajunge repede în Centrul Europei, vom fi mai importanţi ca Rotterdam. Motivul: avem deschidere şi conexiune mai mare şi mai bună ca olandezii”, a declarat Bogdan Stanoevici.
Orlando Culea, preşedintele ADER Bucureşti, a explicat că partidul ADER a decis să aibă propriul candidat la Primăria Capitalei pentru că bucureştenii au nevoie de un edil implicat, care este pentru oameni, nu pentru clientela politică.
Fost consilier general al Capitalei, Orlando Culea suţine că vechiul USL există la Capitală.
“PNL, PMP au alianţe pe interese cu PSD. Consider că este nevoie de oameni curaţi, oameni politici care să pună interesul oamenilor deasupra interesului politic. Vrem un oraş modern, în care vocea ONG-urilor, a oamenilor şi a sindicatelor să fie ascultată”, a declarat Orlando Culea.
Bogdan Stanoevici este de profesie actor şi a deţinut funcţia de ministru pentru Diaspora şi secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, în Guvernul condus de Victor Ponta. Stanoevici a revenit în România în 2011, după ce a locuit timp de 22 de ani în Franţa.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.
Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.
O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori
„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.
Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.
Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.
Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.
„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.
Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.
O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.
Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cât valorează grâul, porumbul și floarea-soarelui în 2025? Consilierii județeni din Călărași au stabilit prețurile
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Cinema Călărași / Băieții răi revin la Călărași cu o misiune imposibil de… cuminte!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
