La zi
Palatul Cotroceni, iluminat în roșu pentru conștientizarea bolii Duchenne

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
SCANDAL între Grawe și COTAR: Faliment RCA iminent, pe urmele City Insurance și Euroins?

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a declanșat un scandal major, avertizând că Grawe România ar putea fi următorul asigurător RCA care se prăbușește, urmând exemplul City Insurance și Euroins. COTAR susține că Grawe folosește practici similare celor care au dus la falimentul altor companii, acuzând Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) că tolerează situația prin sancțiuni minore, de aproximativ 10.000 de euro, considerate insignifiante față de prejudiciile cauzate.
Potrivit COTAR, Grawe România nu plătește despăgubirile conform legii, acumulând mii de reclamații anual. „ASF protejează companiile care refuză plata daunelor, în loc să apere consumatorii. Practicile actuale sugerează corupție instituționalizată”, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR. Confederația mai acuză Grawe de insuficiență de capital și transferuri suspecte de fonduri în afara țării, cerând demiterea vicepreședintelui ASF, Sorin Mititelu, responsabil de sectorul asigurărilor.
Răspunsul Grawe România
Grawe a reacționat prompt, negând acuzațiile printr-un drept la replică. Compania afirmă că respectă legislația în acordarea despăgubirilor, verificând riguros fiecare caz, și că îndeplinește cerințele de capital, fiind auditată de firme de prestigiu. Grawe subliniază apartenența la un grup financiar solid, prezent în 15 țări, cu fonduri proprii de 3,8 miliarde de euro și o rată de solvabilitate de 252,4% la 31.12.2024, conform Solvency II. „Stabilitatea noastră nu poate fi contestată”, declară Grawe, avertizând că va apela la instanțe pentru orice prejudiciu adus imaginii sale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Accident șocant pe Pasajul Berceni: Mașină prăbușită și incendiată, șoferul a murit carbonizat

Un accident teribil a avut loc în dimineața zilei de 7 septembrie 2025, pe Șoseaua de Centură, în zona Pasajului Berceni din județul Ilfov. Un autoturism BMW, condus de un bărbat de aproximativ 40 de ani, a intrat cu viteză în parapetul rondului suspendat, a rupt bariera de protecție și a plonjat de pe pod, prăbușindu-se pe calea ferată de dedesubt. În urma impactului violent, mașina a fost cuprinsă instantaneu de flăcări, transformându-se într-o torță.
Martorii oculari au descris scene de coșmar, relatând că șoferul nu a avut nicio șansă de supraviețuire, fiind găsit carbonizat în interiorul autoturismului. Imaginile surprinse de membrii comunității „Comuna Berceni (Ilfov)” arată parapetul rupt și resturile carbonizate ale mașinii, care a ars complet sub pasaj. Echipajele de poliție, pompieri și SMURD au intervenit rapid la fața locului, însă salvarea victimei a fost imposibilă.
Potrivit primelor informații, rudele șoferului susțin că accidentul ar fi fost un act intenționat, bărbatul suferind din motive personale, posibil din dragoste. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele acestei tragedii. Traficul în zonă a fost restricționat temporar, iar șoferii au fost sfătuiți să evite zona pentru a facilita intervenția autorităților.
Acest incident dramatic ridică noi întrebări despre siguranța infrastructurii rutiere din zonă și despre necesitatea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea unor astfel de accidente. Ancheta continuă, iar autoritățile urmează să ofere mai multe detalii pe măsură ce investigațiile avansează.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Anhinga: Misterul păsării-șarpe din mlaștinile Americii

Anhinga (Anhinga anhinga), cunoscută și sub numele de pasăre-șarpe, curcan de apă sau dardar, este o pasăre acvatică fascinantă, întâlnită în apele calde și puțin adânci din America. Cu gâtul său lung și subțire, asemănător unui șarpe, și stilul unic de vânătoare, această pasăre atrage atenția oricărui iubitor de natură.
Caracteristici fizice
Anhinga este o pasăre de talie mare, cu o lungime de aproximativ 85-95 cm și o anvergură a aripilor de circa 115 cm. Penajul său negru lucios sau maro închis strălucește în lumina soarelui, în special la masculi, care pot avea o nuanță verzuie în sezonul de reproducere. Femelele și puii au gâtul și pieptul de un căpriu mai deschis. Gâtul lung și ciocul ascuțit le conferă aspectul de șarpe când înoată, de unde și numele de „pasăre-șarpe”.
Spre deosebire de majoritatea păsărilor acvatice, anhinga nu are pene impermeabile, ceea ce îi permite să se scufunde mai adânc și să rămână mai mult timp sub apă. Oasele lor dense contribuie, de asemenea, la abilitățile de scufundare, făcându-le vânători agili sub apă.
Habitat și răspândire
Anhinga trăiește în regiuni tropicale și subtropicale, din sud-estul Statelor Unite până în America Centrală și de Sud, inclusiv în Caraibe. Preferă apele puțin adânci și lente, cum ar fi mlaștinile, bălțile și lagunele de coastă, unde poate vâna pești și alte prade acvatice. Este adesea văzută cocoțată pe crengi sau bușteni lângă apă, cu aripile întinse pentru a se usca după scufundări.
Comportament și dietă
Anhinga este un vânător priceput, hrănindu-se în principal cu pești, crustacee și amfibieni. Se scufundă grațios, folosindu-și ciocul ascuțit pentru a înțepa prada sub apă. După ce prinde un pește, îl aruncă adesea în aer și îl prinde cu capul înainte, într-un spectacol impresionant. Între scufundări, anhinga își usucă aripile întinse, o postură emblematică ce o face ușor de recunoscut.
Reproducere
În sezonul de reproducere, masculii anhinga devin mai teritoriali și își etalează penajul strălucitor pentru a atrage femelele. Cuiburile sunt construite în copaci sau tufișuri deasupra apei, din crengi și frunze. Femela depune de obicei 2-5 ouă, iar ambii părinți participă la clocirea și hrănirea puilor.
Statut de conservare
Anhinga nu este considerată o specie amenințată, având o populație stabilă în majoritatea regiunilor unde trăiește. Cu toate acestea, pierderea habitatului din cauza drenării mlaștinilor sau poluării apelor poate afecta local populațiile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.