Știri
Pădurea Hoia Baciu, cea mai înfricoșătoare pădure din lume! Mit sau realitate?
Pădurea Hoia Baciu, situată în apropierea cartierului Grigorescu din Cluj-Napoca, România, este un loc fascinant, renumit pentru misterele sale. Acoperind aproximativ 300 de hectare, se află între râul Someșul Mic la sud, râul Nadăș la nord, Tăietura Turcului la est și Dealul Melcilor la vest, lângă secția în aer liber a Muzeului Etnografic.
Pădurea este un amestec de arbori precum stejarul pufos, carpenul, cornul, alunul, salcâmul, gorunul, pinul, teiul, arțarul și pomi fructiferi sălbatici ca mărul sau prunul. Printre plantele mici se numără rușcuța de primăvară, salvia transilvăneană și măseaua ciutei. Animale precum veverițele, mistreții, iepurii, gușterii, dar și păsări ca pițigoiul, cucuveaua sau gaița populează zona. O suprafață de 12 hectare cu stejar pufos este protejată în rețeaua Natura 2000, însă defrișările ilegale afectează frecvent pădurea.
Un element aparte este Poiana Rotundă, un luminiș circular lipsit de vegetație densă, care a dat naștere multor speculații. Copacii din preajmă au forme ciudate – trunchiuri contorsionate sau ramuri în spirală – puse pe seama vântului, tăierilor sau poveștilor fantastice.
Supranumită „Triunghiul Bermudelor al României”, pădurea este legată de dispariția unui cioban numit Hoia, împreună cu turma sa de 200 de oi. O altă poveste vorbește despre o fetiță dispărută timp de cinci ani, care s-a întors fără să îmbătrânească sau să-și amintească ceva.
Celebritatea sa a crescut în 1968, când Emil Barnea a fotografiat un presupus OZN deasupra Poienii Rotunde, imagini apreciate de entuziaștii fenomenelor extraterestre. Mai mult, localnicii din apropiere vorbeau despre apariția unor strigoi și alte fenomene inexplicabile. De asemenea, cei care au vizitat pădurea au acuzat senzații de rău, dureri de cap, frisoane și stări de greață.
Oaspeții au descris lumini inexplicabile, zgomote stranii, senzații de teamă sau greață și probleme cu echipamentele electronice, de la baterii descărcate la GPS-uri defecte. Alexandru Sift, biolog, și Adrian Pătruț, chimist, au explorat aceste ciudățenii, ultimul sugerând „energii psihice”, dar fără probe solide.
Deși atrage atenția prin fenomenele raportate, nu există dovezi științifice care să le confirme. Formele arborilor pot fi explicate prin factori naturali sau tăieri repetate, iar anomaliile tehnice nu au fost validate. Poveștile despre dispariții par mai degrabă legende locale amplificate.
Pădurea Hoia Baciu atrage anual mii de vizitatori, inclusiv străini curioși de enigmele sale. Asociații ca Hoia-Baciu Project oferă tururi ghidate, diurne sau nocturne, pentru a promova și proteja zona de poluare și tăieri ilegale. Este și un spațiu de agrement, cu trasee pentru biciclete, paintball sau tir cu arcul, valoros pentru comunitatea clujeană.
Pe scurt, Pădurea Hoia Baciu este o combinație de natură impresionantă și folclor captivant, un loc unde realitatea și imaginarul se contopesc într-o experiență memorabilă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Interviuri și Opinii
Legea privind drepturile persoanelor cu handicap ar putea fi modificată: acces extins la muncă pentru persoanele cu invaliditate de grad I și II. Printre inițiatori — deputatul călărășean Mihai Gheorghe
O inițiativă legislativă cu impact major asupra integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități a fost depusă în Parlament, vizând modificarea articolului 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Proiectul propune recunoașterea oficială a capacității de muncă și pentru persoanele încadrate în gradul I și II de invaliditate, atunci când acest lucru este certificat prin documente legale. Printre semnatari se află și deputatul călărășean Mihai Gheorghe.
Proiectul, înregistrat la Senat sub numărul B597/2025, urmărește actualizarea legislației în raport cu noile prevederi din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care recunoaște faptul că toate gradele de invaliditate pot permite desfășurarea de activități profesionale, în funcție de starea de sănătate și recomandările medicale.
Ce aduce nou propunerea?
În prezent, legislația consideră încadrate în muncă doar persoanele cu invaliditate grad III. Inițiatorii, între care se numără și deputatul Mihai Gheorghe, arată că această formulare este restrictivă și nu reflectă realitățile sociale și medicale actuale. Propunerea extinde recunoașterea și către persoanele cu grad I și II, atunci când capacitatea de muncă este atestată legal.
Această modificare ar elimina diferențele de tratament juridic între persoane aflate în situații medicale similare și ar oferi angajatorilor o clarificare necesară cu privire la integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.
Argumentele inițiatorilor
În expunerea de motive, parlamentarii subliniază că legea actuală limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane și produce interpretări administrative contradictorii. Noua formulare ar crea un cadru modern, predictibil și echitabil, în acord cu practica europeană privind dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități.
În plus, inițiatorii atrag atenția că modificarea nu generează costuri suplimentare pentru stat, ci, dimpotrivă, poate avea efecte economice pozitive prin creșterea veniturilor la buget.
Aviz favorabil de la CES
Consiliul Economic și Social a analizat documentele și a emis aviz favorabil, constatând că propunerea este fundamentată și nu implică impact bugetar negativ.
Următorii pași
Proiectul se află în procedură parlamentară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Dacă actul normativ va trece de votul legislativului, România ar putea corecta una dintre cele mai discutate neclarități din legislația privind protecția persoanelor cu handicap, deschizând calea pentru o integrare profesională reală și nediscriminatorie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
APIA anunță termen-limită pentru ajutorul de stat la motorină: fermierii pot depune cererile până la 22 decembrie 2025
Peste 120 de joburi puse pe masă la Călărași! AJOFM caută oameni în toate domeniile – de la confecții la construcții!
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
