Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 29°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Pădurea Hoia Baciu, cea mai înfricoșătoare pădure din lume! Mit sau realitate?

Published

on

 

Pădurea Hoia Baciu, situată în apropierea cartierului Grigorescu din Cluj-Napoca, România, este un loc fascinant, renumit pentru misterele sale. Acoperind aproximativ 300 de hectare, se află între râul Someșul Mic la sud, râul Nadăș la nord, Tăietura Turcului la est și Dealul Melcilor la vest, lângă secția în aer liber a Muzeului Etnografic.

Pădurea este un amestec de arbori precum stejarul pufos, carpenul, cornul, alunul, salcâmul, gorunul, pinul, teiul, arțarul și pomi fructiferi sălbatici ca mărul sau prunul. Printre plantele mici se numără rușcuța de primăvară, salvia transilvăneană și măseaua ciutei. Animale precum veverițele, mistreții, iepurii, gușterii, dar și păsări ca pițigoiul, cucuveaua sau gaița populează zona. O suprafață de 12 hectare cu stejar pufos este protejată în rețeaua Natura 2000, însă defrișările ilegale afectează frecvent pădurea.

Un element aparte este Poiana Rotundă, un luminiș circular lipsit de vegetație densă, care a dat naștere multor speculații. Copacii din preajmă au forme ciudate – trunchiuri contorsionate sau ramuri în spirală – puse pe seama vântului, tăierilor sau poveștilor fantastice.

Advertisement

Supranumită „Triunghiul Bermudelor al României”, pădurea este legată de dispariția unui cioban numit Hoia, împreună cu turma sa de 200 de oi. O altă poveste vorbește despre o fetiță dispărută timp de cinci ani, care s-a întors fără să îmbătrânească sau să-și amintească ceva.

Celebritatea sa a crescut în 1968, când Emil Barnea a fotografiat un presupus OZN deasupra Poienii Rotunde, imagini apreciate de entuziaștii fenomenelor extraterestre. Mai mult, localnicii din apropiere vorbeau despre apariția unor strigoi și alte fenomene inexplicabile. De asemenea, cei care au vizitat pădurea au acuzat senzații de rău, dureri de cap, frisoane și stări de greață.

Oaspeții au descris lumini inexplicabile, zgomote stranii, senzații de teamă sau greață și probleme cu echipamentele electronice, de la baterii descărcate la GPS-uri defecte. Alexandru Sift, biolog, și Adrian Pătruț, chimist, au explorat aceste ciudățenii, ultimul sugerând „energii psihice”, dar fără probe solide.

Deși atrage atenția prin fenomenele raportate, nu există dovezi științifice care să le confirme. Formele arborilor pot fi explicate prin factori naturali sau tăieri repetate, iar anomaliile tehnice nu au fost validate. Poveștile despre dispariții par mai degrabă legende locale amplificate.

Pădurea Hoia Baciu atrage anual mii de vizitatori, inclusiv străini curioși de enigmele sale. Asociații ca Hoia-Baciu Project oferă tururi ghidate, diurne sau nocturne, pentru a promova și proteja zona de poluare și tăieri ilegale. Este și un spațiu de agrement, cu trasee pentru biciclete, paintball sau tir cu arcul, valoros pentru comunitatea clujeană.

Advertisement

Pe scurt, Pădurea Hoia Baciu este o combinație de natură impresionantă și folclor captivant, un loc unde realitatea și imaginarul se contopesc într-o experiență memorabilă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai

Published

on

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei. 

„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol

Published

on

Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.

Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.

🔹 În cadrul acțiunii:

  • au fost legitimate 10 persoane;
  • au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
  • nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.

Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading