După succesul uriaș al festivalului Beach, Please! și al conceptului Nibiru de la Costinești, oltenițenii încep să se întrebe tot mai apăsat de ce municipiul lor, așezat chiar pe malul Dunării, nu ar putea avea propriul spațiu de agrement, evenimente și activități economice.
Discuția a pornit din mediul online, acolo unde mai mulți cetățeni au readus în atenție o întrebare simplă, dar incomodă: de ce alte orașe reușesc să transforme distracția în bani, iar Oltenița continuă să țină Dunărea mai mult ca pe o fotografie frumoasă decât ca pe o resursă economică?
Modelul invocat este cel al litoralului, unde Beach, Please! a devenit mai mult decât un festival. A devenit un fenomen. Zeci și sute de mii de tineri ajung la Costinești, hotelurile se umplu, restaurantele vând, magazinele câștigă, transportatorii lucrează, iar economia locală se mișcă într-un ritm pe care multe orașe mici doar îl privesc de la distanță.
Mai mult, Andrei Șelaru, cunoscut publicului drept Selly, a vorbit în spațiul public despre un impact economic uriaș, de peste 400 de milioane de euro, bani care ar urma să ruleze în economia locală din zona Constanței prin festival, turism, cazare, mâncare, transport și servicii conexe.
Sigur, Oltenița nu este Costinești, iar malul Dunării nu este litoralul românesc. Dar întrebarea localnicilor rămâne perfect valabilă: dacă alții pot construi un fenomen economic în jurul unui spațiu bine administrat, de ce Oltenița nu ar putea măcar să înceapă cu un proiect adaptat la dimensiunea orașului?
Nu vorbim, cel puțin pentru început, despre un festival de sute de mii de oameni sau despre investiții spectaculoase. Vorbim despre o zonă amenajată inteligent pe malul Dunării, unde să existe food truck-uri, comercianți locali, spații pentru copii, terase sezoniere, muzică, spectacole, târguri, evenimente tematice și activități de weekend.
Pe scurt, un loc în care oamenii să aibă de ce să vină, iar banii să rămână în oraș.
Pentru Oltenița, o astfel de zonă ar putea însemna mai mult decât distracție. Ar putea însemna comerț local, taxe, vizibilitate, locuri de muncă temporare, promovare și viață urbană. În loc ca tinerii și familiile să plece spre București, Constanța sau alte zone pentru relaxare, municipiul ar putea construi propriul punct de atracție.
Problema este că astfel de proiecte nu se fac doar cu entuziasm pe Facebook. Este nevoie de teren, utilități, iluminat, toalete, parcare, pază, salubritate, reguli clare pentru comercianți și un calendar de evenimente. Fără organizare, orice idee bună riscă să se transforme într-un bâlci de weekend, fără impact real.
Totuși, propunerea venită din rândul cetățenilor arată un lucru important: există foame de evenimente, de spații vii și de inițiative care să scoată orașul din amorțeală. Oltenițenii nu cer neapărat lux, ci un motiv să iasă din case, să consume local și să simtă că orașul lor poate produce ceva atractiv.
Malul Dunării este, probabil, una dintre cele mai mari resurse nevalorificate ale municipiului. În timp ce alte orașe transformă fiecare petic de apă, nisip sau faleză în atracție turistică, Oltenița încă pare prinsă între potențial și lipsa unei direcții clare.
Deocamdată, discuția rămâne la nivel de propunere publică. Nu există un proiect oficial anunțat pentru un parc de distracții sau o zonă de evenimente de tip festival pe malul Dunării. Însă presiunea ideii este tot mai clară: dacă Oltenița are Dunărea, de ce să nu o transforme într-un spațiu care produce bani, trafic și imagine?
Oltenița nu are nevoie să copieze Costineștiul. Dar poate învăța ceva din succesul Beach, Please!: acolo unde există organizare, promovare și un concept clar, oamenii vin. Iar unde vin oamenii, vin și banii.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
