Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 10°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Obiectivele primarului Gheorghiță Cărtușanu pentru anul 2023

Published

on

Gheorghiță Cărtușanu - primar comuna Fundeni -

A fost ales pentru prima data în anul 2004 iar de atunci toată munca din primărie o face fără să simtă oboseală sau program de muncă. Spune că este primar și ziua și noaptea, nu doar la birou sau în timpul programului de serviciu. Unul dintre cei mai harnici primari ai județului Călărași este, fără îndoială, primarul din Fundeni, Gheorghiță Cărtușanu. O spun atât proiectele de dezvoltare, dar și oamenii din comună.  Pentru anul 2023 edilul din Fundeni are în plan să-și continue proiectele demarate în anul trecut.

“Sunt mai multe proiecte pe care le-am finalizat, cu unele dintre ele suntem aproape spre finalizare. În 2022, am început parteneriatul cu Ministerul Învățământului – grădiniță cu 4 săli de clasă, cu grupuri sanitare separate, cu dușuri. Este un proiect pilot al Ministerului Învățământului, spunem noi destul de benefic pentru copii. Primăria are partea ei de finanțare, o parte este finanțată din bugetul consiliului local, iar o parte de minister. Noi avem începând de la demolarea obiectivului vechi, la amenajarea curții interioare, amenajare de utilități – apă și lumină. La momentul de față, grădinița este finalizată. Am introdus și gazul, centrală. Urmează să fim branșați și la rețeaua electrică, după care vom proceda la predarea-primirea obiectivului pe care cu ceva timp în urmă l-am dat Ministerului Învățământului.
Pot să laud, termenul de finalizare era luna martie, anul acesta, dar constructorul s-a mișcat cu o rapiditate ieșită din comun. Îl felicit pentru obiectivul respectiv.
Pot să spun că este o grădiniță europeană. Fiecare copil va avea dulăpiorul lui. Este o ambiție și un proiect al meu și al unui prieten.” – a punctat primarul din Fundeni, Gheorghiță Cărtușanu.

Educația – prioritate pentru Gheorghiță Cărtușanu. Școala Gimnazială a fost finalizată. În prezent, sunt executate lucrări de amenajare a curții interioare, costurile vor fi acoperite din bugetul local.

“Școala cu clasele I-VIII este finalizată în proporție de 99,9%. Mai sunt mici retușuri, a trebuit să stăm după paratrăsnet, a fost altă soluție. Urmează să facem procesul verbal de predare-primire. Tot anul ăsta, în toamna acestui an va intra.
Avem în lucru proiectul pentru extindere și reabilitare primărie. Au fost mici probleme tehnice la arhitectură. Suntem în faza de reautorizare, 50% e făcut. Sperăm că în cursul acestui an, luna mai, să fie finalizat. Același obiectiv, destul de important, pe care l-am început la dispensar – extindere și reabilitare. Este în premieră să ai la țară doi medici de familie foarte buni. Avem medic stomatolog, farmacie cu rețete compensate. Am investit în cabinetele lor, zici că e clinică privată. Nu am făcut pentru anumiți doctori, ci pentru cetățenii mei. Acum suntem și la faza de amenajare curte interioară și exterioară, cu parcare și absolut tot.” –  a punctat primaru Cărtușanu Gheorhiță într-un interviu acordat CălărașiPRESS.ro

Advertisement

Infrastructura rutieră din Fundeni a fost îmbunătățită radical. Din 35 de km, 20 au fost asfaltați.

Câți kilometri aveți asfaltați?

“Cam 20 de kilometri din 35, pe acolo. Am avut proiectul finalizat acum 8-10 ani. Primul proiect de asfaltare a fost pe GAL și am asfaltat prin fonduri europene. Avem pe PNDR de asfaltat undeva la 9 kilometri, am finalizat. Asfaltare 2 a fost la undeva la 11-13 km, nu mai știu câți au fost, și avem proiectul 3 cu celelalte străzi rămase neasfaltate. Un lucru bun, pentru că acum am semnat Ordinul pentru extindere alimentare cu apă, mai e o zonă peste lac unde nu aveau apă, și înființare canalizare cu stație de epurare. Valoarea proiectului este de 25 de milioane. Luna asta a fost actualizare de SF, de proiect. Luna asta vom scoate la licitație proiectare și execuție.”

Cât la sută din suprafața comunei este acoperită de rețeaua de apă și canalizare?

“În momentul de față, undeva la 70-75%. Am avut un proiect cu ceva timp în urmă, cred că în 2005, prin care am modernizat tot sistemul rețelei de apă, cu două puțuri, cu un bazin de 500 de metri cubi. Acum venim cu această extindere în zona peste lac și unele străduțe din localitate care nu au fost prinse. Sunt și cele două bazine a câte 300 de metri cubi cu stații de pompare pentru a face față.”

Care sunt prioritățile pentru 2023?

“Sunt multe. Vreau să finalizez ca elevii să intre în școala mare. Vom finaliza amenajarea curții interioare și exterioare, cu parcare pentru mașinile cadrelor didactice. Este o prioritate să finalizăm lucrările la dispensarul uman. Este o prioritate rețeaua de canalizare. Este o prioritate să extind, am un proiect depus de extindere alimentare cu gaze. Căminul cultural este finanțat în parteneriat cu Compania Națională de Investiții. Cu ceva timp în urmă, a fost câștigător de licitație un constructor. Au venit, au lucrat, au lăsat, nu l-au consolidat. S-a degradat, este într-o stare foarte avansată. De aceea, mergem la conducere să trimită o comisie pentru a veni. Jumătate din el a căzut din cauza neglijenței. La momentul de față, este în custodia CNI. Acolo vrem să dăm finalitate și să dăm o sală de spectacol, de lectură. Nu toți copiii au posibilitatea financiară de a avea un laptop pentru a lucra. Dotăm acolo aparatură de informatică, să meargă pentru serbare, spectacol, pentru toate activitățile culturale pe care le putem pune în practică. Eu cred că un cămin cultural este necesar pentru orice comunitate locală.” – a subliniat primarul Gheorghiță Cărtușanu.

Câte proiecte aveți depuse pe PNI și câte pe PNRR?

Nominal, ca număr de proiecte depuse pentru finanțatoare sau aflate în diferite stadii, situația se prezintă astfel:

“Am un traseu, la ora 12:30 am fost să semnez să contractul de finanțare pe PNRR pentru pistă de biciclete – 2,9 km. Am prins un proiect și pentru modernizarea iluminatului public stradal cu sistem inteligent, în valoare de 2,4 milioane. În fiecare an, în funcție de posibilitățile financiare, primăria a schimbat lămpile cu LED, dar nu în toată comuna. Acum cuprinde tot. Sunt niște obiective pe care noi ni le punem pe hârtie și încercăm să le dăm finalitate.

Advertisement

Independența energetică reprezintă un obiectiv devenit prioritate pentru administrația din Fundeni.

“Am depus pentru un parc fotovoltaic. Doresc independență. Am depus pe fonduri europene, am cererea de finanțare. Eu nu doresc să vindem noi energie, dacă nu se poate, dar doresc să-mi produc energia pentru comuna mea. Noi consumăm foarte mult curent pe iluminatul stradal, pe instituțiile statului, sunt 3 unități școlare.” – a declarat primarul Gheorghiță Cărtușanu într-un interviu acordat Călărași PRESS.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading