Grosbeakul cu cap negru este una dintre cele mai impresionante păsări din vestul Americii de Nord, întâlnită în păduri, tufișuri de-a lungul râurilor deșertice și chiar în grădini. Masculul adult captivează privirea: capul complet negru, ca o catifea profundă, contrastând puternic cu penajul castaniu-portocaliu al corpului și aripile negre cu pete albe – o combinație de o eleganță rară.

Ceea ce îl face memorabil este ciocul enorm, gros, de un alb sidefat în partea superioară și albastru-gri metalic în cea inferioară. Pare sculptat pentru a sparge sâmburi tari, semințe și fructe, hrana sa preferată.

Femela și puii sunt mai discreți, în tonuri calde de maro, bej și ocru, cu dungi fine pe cap și piept – ideali pentru camuflaj în frunziș.

Cântecul grosbeakului cu cap negru este puternic, vesel și sonor, o serie rapidă de fluierături clare și note explozive, care răsună din vârfurile copacilor. Când auzi acest cântec venind din coronamentul stejarilor sau arțarilor, e imposibil să nu te oprești fermecat.

Advertisement

Deși comun în zonele sale natale, precum munții și pădurile din vestul Statelor Unite și Canadei, iernează în Mexic. Îi plac în special zonele cu vegetație densă, unde găsește hrană abundentă, cum ar fi cireșii sălbatici sau aluni.

Dacă într-o dimineață de vară auzi un fluierat puternic, clar, ca o explozie de veselie din copaci… oprește-te și privește în sus. Ai putea fi martorul unuia dintre cei mai chipeși și mai talentați cântăreți ai sălbăticiei americane: grosbeakul cu cap negru.

Ziua de 1 ianuarie reprezintă, în întreaga lume, începutul unui nou an calendaristic – o convenție care datează încă din anul 45 î.Hr., când Iulius Caesar a introdus calendarul iulian și a stabilit 1 ianuarie ca zi de început, în onoarea zeului roman Ianus (zeul începuturilor, cu două fețe: una privind spre trecut, alta spre viitor).

În tradiția creștină, 1 ianuarie este și praznicul Tăierii împrejur a Domnului (a 8-a zi după Naștere), precum și prăznuirea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanți Părinți ai Bisericii.

Astfel, 1 ianuarie îmbină armonios trei mari semnificații: civilă (Anul Nou), religioasă antică (moștenire romană) și creștină

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

Advertisement

990 – Rusia Kieveană adoptă calendarul iulian.

1432 – S-a stins din viaţă Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), fiul voievodului Roman Mușat.

1438 – Albert al II-lea de Habsburg a fost încoronat rege al Ungariei.

 1449 – S-a născut Lorenzo de Medici, supranumit “Lorenzo Magnificul”, conducător al Florenţei din 1469 şi patron al artelor si literaturii.

1502 – Amerigo Vespucci debarcă în zona cunoscută astăzi sub numele de Rio de Janeiro în Brazilia.

Advertisement

1557 – S-a născut Ștefan Bocskai, principe al Transilvaniei (n. 1557)

1600 – Scoţia a început să folosească calendarul iulian.

1618 – A fost botezat pictorul spaniol Bartolomé Esteban Murillo; („Fuga in Egipt”, „Imaculata conceptie”, „Prânzul galant”); (d.03.04.1682).

1622 – Cancelaria papală a hotărât să se considere ca dată de început a anului ziua de 1 ianuarie.

1647 – A murit Petru Movilă, teolog moldovean, om de cultură, mitropolit al Kievului, sprijinitor al tiparului în spaţiul românesc şi fondator a mai multe tipografii.

Advertisement

1739 – Exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier descoperă Insula Bouvet, considerată una din cele mai izolate insule din lume. El și-a numit descoperirea “Capul Circoncision”.

1766 – Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin aşezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.

1782 – A încetat din viaţă compozitorul Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 5 septembrie 1735); (operele: „Orion”, „Zenaide”, „Temistocle”).

1797 – Albany devine capitala statului american New York, în defavoarea orasului lui New York City.

1801 – Giuseppe Piazzi a descoperit primul asteroid cunoscut, 1 Ceres.

Advertisement

1801 – A intrat în vigoare “bill”-ul (legea) privind unirea Marii Britanii şi Irlandei în “Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei”. “Act of Union” a fost semnat la 2 iulie 1800.

1804 – Se încheie dominaţia franceză în Haiti.

1808 – În Statele Unite ale Americii se interzice importul sclavilor.

1818 – A fost publicat romanul “Frankenstein sau Prometeul Modern” al lui Mary Shelley.

1829 – A fost înființat, la Iași, „Divanul împlinitor sau executiv”, format din șase membri aleși dintre boieri și confirmați de ocârmuirea rusă, și dintr-un delegat rus pentru problemele militare, pentru rezolvarea treburilor interne și a celor ridicate de întreținerea trupelor ruse care staționau în țară.

Advertisement

1831 – În Basarabia ţaristă sunt introduse ghildele.

1832 – A început aplicarea Regulamentului Organic în Moldova.

1834 – Gheorghe Şincai a fondat prima şcoală de fete din România.

1838 – A apărut la Braşov, în Transilvania, sub direcţia lui George Bariţiu, publicaţia “Foaie literară”, supliment al “Gazetei de Transilvania” (1 ianuarie 1838 – 25 iunie 1838), devenită la 2 iulie 1838 “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

1848 – A intrat în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii dintre cele două ţări, excepţie făcând sarea. Se formeaza o singură piaţă, protejată de un singur cordon vamal.

Advertisement

1855 – Apare săptămînal la Iaşi, Moldova, revista literară, ştiinţifică si istorică“România literară”, editată de Vasile Alecsandri( 1 / 13 ianuarie 1855 – 3 / 15 decembrie). În paginile revistei, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul “Cântarea României “.

1860 – A apărut la Bucureşti, “Revista Carpaţilor”, sub conducerea lui Gheorghe Sion.

1860 – S-a înfiinţat, la Paris, un Birou central de corespondenţă şi redacţie care avea menirea de a publica articole favorabile cauzei române.

1861 – A început Conferinţa naţională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoaşterea politică a naţiunii române, independenţa sa şi oficializarea limbii române (1-4 ianuarie).

1863 – Războiul civil american – A intrat în vigoare Proclamația de emancipare redactată de către Abraham Lincoln.

Advertisement

1863 – S-a născut Pierre de Coubertin, filosof, istoric si sociolog, organizatorul Jocurilor Olimpice moderne;

1864 – S-a născut Alfred Stieglitz, părintele artei fotografice moderne; (d.13.07.1946).

1864 – S-a născut George Washington Carver, botanist, chimist și agronom american. (d. 5 ianuarie 1943, Tuskegee. Alabama)

1866 – A intrat în vigoare Codul Civil din România, alcătuit după modelul Codului napoleonean și al Codului civil italian, dar avea la bază și unele prevederi ale vechiului drept românesc.

1866 – A intrat în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.

Advertisement

1867 – A apărut, la Blaj, revista “Archivu pentru filologia şi istoria”, editată de Timotei Cipariu, prima revistă românească de filologie.

1868 – S-a născut I. Al. Bratescu-Voineşti, scriitor, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române (“Întuneric şi lumină”, “Niculăiţă Minciună”, “Firimituri”); (m. 14 decembrie 1946).

1868 – În Transilvania, a apărut la Braşov (1868-1881) şi apoi la Sibiu (1881-1945), revista “Transilvania”, organ al “Asociaţiunii transilvănene pentru literatură română şi cultura poporului român”. Revista a fost condusă între anii 1868-1893 de George Bariţiu.

1873 – S-a deschis la Bucureşti, România, prima expoziţie de pictură şi sculptură organizată de nou înfiinţata “Societate a amicilor bele-artelor “. Pictorul Nicolae Grigorescu a participat cu 144 de lucrări care au avut un succes considerabil.

1874 – S-a înfiinţat la Bucureşti, Banca Marmorosch Blank.

Advertisement

1875 – S-a înfiinţat “Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti”.

1875 – A apărut, la Budapesta și Oradea (până în decembrie 1882), revista “Sezatoarea”, prima revistă româneasca de folclor.

1877 – Regina Victoria a Regatului Unit a fost proclamată la Delhi Durbar, împărăteasă a Indiei.

1878 – Apare la Sibiu, Transilvania, ziarul “Observatorul “, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul va apărea pînă la 27 iunie 1885.

1880 – Ferdinand de Lesseps a început construcţia franceză a Canalului Panama.

Advertisement

1883 – S-a constituit la Paris, Franţa, grupul revoluţionar român, compus din Vintilă C.A.Rosetti, Alexandru A.Bădăran, Constantin Mille, Vasile G.Morţun, etc.

1883 – S-a născut William Joseph Donovan, american, directorul Oficiului pentru Studii Strategice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial; (d.08.02.1959).

1887 – S-a născut Wilhelm Canaris, amiral german, șeful spionajului nazist. A fost executat la 9.04.1945 fiind acuzat de trădare.

1888 – A apărut, lunar la Blaj, revista muzicală şi literară “Muza română”, editată de Iacob Mureşanu. Revista apare cu intermitenţe: seria I – 1 ianuarie 1888 – 31 decembrie 1889; seria II – 1 ianuarie 1894 – septembrie 1895; seria III – 1 martie 1906 – 14 martie 1907.

1892 – Insula Ellis se deschide pentru a începe primirea imigranţilor în Statele Unite.

Advertisement

1893 – A apărut la Iaşi, România, “Revista critic-literară“, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa.

1894 – A apărut la București revista bilunară „Vatra” condusă de Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Ioan Slavici.

1894 – A început folosirea Canalului navigabil din Manchester, Anglia cu o lungime de 58 km, destinat accesului direct la mare.

1895 – S-a născut J. Edgar Hoover, director american al FBI-ului (d. 02.05.1972).

1896 – Wilhelm Conrad Röntgen a anunţat descoperirea razelor X.

Advertisement

1897 – S-a născut prof.dr. Ana Aslan, medic specialist în gerontologie.

1899 – S-a încheiat dominaţia spaniolă în Cuba.

1901 – Cele şase colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia, Tasmania, Western Australia şi Queensland) se unesc, formând Commonwealth of Australia, cu statut de dominion în cadrul Imperiului Britanic (din 1907). Provizoriu, capitala a fost stabilită la Melbourne.

1904 – A apărut lunar, la Cernăuţi şi Suceava, revista literară şi ştiinţifică “Junimea literară“, sub conducerea lui I.Nistor. Revista apare cu intermitenţe: seria I – 1 ianuarie 1904 – 1914; seria II – 1923-1939.

1907 – A apărut bilunar la Bucureşti, România, revista literară “Convorbiri “, sub conducerea lui Mihail Dragomirescu. După un an revista va fi redenumită “Convorbiri critice” şi va apărea pînă la 25 decembrie 1910 şi în 1935.

Advertisement

1907 – A apărut la Bucureşti, România, lunar, apoi săptămînal, revista “Floarea darurilor “, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

1912 – Revoluţia din anii 1911–1913 înlătură dinastia manciuriană, China proclamându-se republica.(R.P.Chineza s–a proclamat la 1 oct. 1949).

 1912 – S-a născut englezul Kim Philby, spion sovietic, general în KGB ( spionajul sovietic) ; (d. 11.05.1988).

1914 – La St. Petersburg, Florida, intră în funcţiune prima companie aeriană din lume, St. Petersburg Tampa Airboat Line.

1919 – S-a născut Jerome D. Salinger (“De veghe în lanul de secară”);(d.27.01.2010).

Advertisement

1922 – S-a născut Rocky Graziano, campion pugilist american; (d. 22.05.1990).

1923 – S-a născut Ion Gavrilă Ogoranu, celebru luptător în munți, împotriva comunismului (d. 2006)

1925 – Americanul Edwin Hubble a anunțat descoperirea unei alte galaxii în afară de Calea Lactee – Andromeda.

1925 – S-a înfiinţat legaţia româna de la Tirana, Albania.

1934 – A fost inaugurată cea mai cunoscută închisoare din lume, situată pe insula izolată omonimă din Golful San Francisco, Alcatraz, când primul grup de prizonieri a sosit aici.

Advertisement

1935 – În Turcia au fost abolite titlurile și sunt introduse numele de familie. Titlul era un nume primit sau moștenit de către nobili pentru a sublinia poziția privelegiată a acestor persone. În unele țări ( ex.Marea Britanie), tradiția de a acorda titluri se păstrează pînă astăzi.

1936 – A aparut bilunar la Iaşi, România, revista “Însemnări ieşene”.

1936 – A apărut la Bucureşti, România, revista “Preocupări literare“, sub direcţia lui P.Haneş. Revista va apărea pînă în aprilie 1943.

1939 – A aparut la Iaşi, România, “Jurnalul literar“, foaie săprămînală de critică şi informaţie literară, sub conducerea lui George Călinescu. Publicaţia va apărea din 1 ianuarie la 31 ianuarie 1939 şi a doua serie la Bucureşti în 1947-1948.

1942 – Reprezentanţii a 26 de state care luptau împotriva Axei, au anunţat că acceptă propunerile cuprinse în Carta Atlantică şi au semnat “Declaraţia pentru Natiunile Unite”.

Advertisement

1943 – În mesajul de Anul Nou, transmis la radio, ca și în cuvântarea ținută în fața corpului diplomatic, Regele Mihai lasă să se înteleagă dorința romanilor de a ieși din război. Ambasadorul Germaniei, Killinger, a protestat, iar mareșalul Antonescu a cerut Regelui înlaturarea lui Mocsonyi-Starcea, mareșalul Curții, cel care întocmise acest mesaj. Regele a refuzat cererea.

1948 – Revista “Flacăra” a reapărut sub conducerea lui Eugen Jebeleanu.

1949 – S-a infiintat, la București, Institutul de Lingvistică primul director a fost Iorgu Iordan.

1949 – S-a înfiinţat Filarmonica de Stat din Sibiu.

1952 – A fost creată Orchestra Simfonică din Berlin, la inițiativa profesorului și compozitorului Kurt Sanderling.

Advertisement

1958 – A fost creată Comunitatea Economică Europeană (CEE) prin intrarea în vigoare a Tratatului privind crearea CEE, semnat la Roma, la 25.03.1957. Prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, la 01.01.1993, CEE devine Uniunea Europeană.

1959 – Președintele Cubei, Fulgencio Batista, a fugit din țară, lăsând-o pe aceasta sub controlul forțelor revoluționare ale lui Fidel Castro.

1962 – Grupul The Beatles s-a prezentat la celebra audiţie din studioul DECCA, in Londra. Producătorul Dick Rowe a intrat în istorie, pentru că i-a refuzat.

1962 – Proclamarea independenţei față de Noua Zeelanda a statului Samoa de Vest. Sărbătoarea naţională (ziua naţională se sărbătoreşte, însă, la 1 iunie, din cauza condiţiilor climaterice).

1965 – A fost marcată prima acțiune de rezistență organizată pe teritoriul Israelului, de către Organizația palestiniană “Al-Fatah”.

Advertisement

1968 – S-a născut Ovidiu Ohanesian, jurnalist român la cotidianul România Liberă, răpit în Irak la 28 martie 2005; (n.Bucuresti).

1973 – Aderarea Marii Britanii, a Danemarcei și a Irlandei la Comunitatea Economică Europeană. Populația Norvegiei a refuzat, prin referendum, intrarea în Europa Unită. Europa celor 9 ajunge astfel de la 60 de milioane la 260 milioane de locuitori.

1977 – Disidenţii cehoslovaci publică manifestul vizând drepturile şi libertăţile omului (“Charta 77″).

1981 – Grecia a devenit stat membru al Comunităţii Europene.

1993 – Cehia şi Slovacia s-au separat.

Advertisement

1999 – A fost implementată moneda europeană unică, Euro,  pentru început în formă electronică.

2000 – Limba arabă devine unica limbă oficială în Tunisia, în detrimentul limbii franceze, utilizată până în acest an pe scară largă în administraţia ţării.

2002 – Moneda euro a fost introdusă în 12 ţări din Uniunea Europeană – Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania.

2004 – Irlanda devine primul stat care interzice fumatul în localurile publice.

2005 – În România, s-a constituit Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC). Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) a fost un organ de specialitate al administrației publice centrale din România, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Advertisement

2007 – România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene.

2007 – Slovenia a adoptat oficial moneda unică europeană.

2007 – Timp de un an de zile, Sibiul împarte împreună cu Luxemburg titlul de capitală europeană a culturii.

2008 – Cipru și Malta aa adoptat oficial moneda unică europeană.

2014 – Letonia a adoptat oficial moneda unică europeană.

Advertisement

2017 – Un club de noapte din Istanbul, cel mai populat oraș din Turcia, a fost atacat de persoane înarmate. Cel puțin 39 de oameni au murit în timp ce motivele atacatorului sunt încă necunoscute.

2019 – România a preluat Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

2025 – România și Bulgaria extind, prin aderare, Spațiul Schengen, după ce, în martie 2024, au devenit membre pentru granițele aeriene și maritime, incluzând acum și granițele terestre.

2025 – Atentatul de Anul Nou din New Orleans se soldează cu 16 morți, inclusiv atacatorul.

Advertisement

Născută Mary Grant în anul 1819 pe insula Guernsey, dintr-un tată scoțian și o mamă franțuzoaică, Maria avea să devină una dintre cele mai îndrăznețe figuri feminine din istoria României. Venită în Țara Românească la fratele său, diplomat britanic, ea îl întâlnește pe Constantin Alexandru Rosetti, un tânăr revoluționar aprig, cu care se căsătorește în 1847. Casa lor devine repede un focar al ideilor noi, unde se adună patrioți precum Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu și alții, plănuind schimbarea.

Anul 1848 aduce furtuna revoluției. Chiar în ziua izbucnirii ei, Maria naște o fetiță, pe care o botează Libertate – un nume ce oglindește visul întregii generații. În loc să stea deoparte, ea se aruncă în vâltoare. Când revoluționarii sunt înfrânți și arestați de turci, Maria face un gest de un curaj uluitor: se deghizează în țărancă simplă, ia pruncul în brațe și urmărește pe malul Dunării corabia care îi ducea pe prizonieri, printre ei și pe soțul ei. Cu riscul vieții, strecoară un bilet salvator lui Rosetti, apoi, alături de pictorul Constantin Daniel Rosenthal, convinge autoritățile austriece să-i elibereze pe captivi. Acest act de vitejie o transformă în legendă, comparată de istorici cu eroine ale altor neamuri.

Exilul la Paris urmează, ani grei în care Maria nu uită cauza românească. Acolo, devine muză pentru Rosenthal, care o pictează ca „România revoluționară” – o femeie puternică, în costum popular, cu tricolorul în mână, simbol al luptei pentru libertate și unire.

Întoarsă în țară, Maria nu se oprește. Devine prima femeie jurnalistă din România, scriind articole despre educație, drepturile femeilor și dragostea de neam. Își crește cei opt copii (doar patru supraviețuiesc), organizează acțiuni caritabile, ajută răniții în războiul din 1877 și promovează ideea că mama educă viitorul națiunii.

Advertisement

Maria Rosetti moare în 1893, lăsând în urmă o moștenire de neșters: dovada că patriotismul nu ține de sânge, ci de inimă. O femeie care, cu copilul în brațe, a salvat revoluționari și a aprins flacăra speranței – un adevărat scenariu de epopee eroică.