O noua rasă umană este în dezvoltare, un mix perfect între biologie și lumea digitală. Adepţii biotehnologiei se plasează la graniţa dintre vis și realitate, pentru că încearcă să updateze creierul, trupul şi natura umană în modalităţi ce sfidează limitele imaginaţiei, susţine un articol din publicaţia Vox.

Dacă n-aţi auzit încă de termenul „biohacking”, probabil că aţi citit despre practici bizare cărora li s-ar putea aplica această etichetă. Poate că l-aţi văzut pe Jack Dorsey, CEO la Twitter, în clipuri care laudă beneficiile postului intermitent şi ale consumului de suc de sare în fiecare dimineaţă. Poată că aţi citit despre fostul angajat NASA, Josiah Zayner, care se injectează cu ADN, folosindu-se de tehnologia de editare genetică CRISPR sau despre indivizi care şi-au implantat un cip în braţ.

Biohackerii care au, în acest moment, cea mai mare notorietate sunt cei care experimentează pe propriile lor trupuri, în afara spaţiului tradiţional al laboratoarelor şi al instituţiilor de cercetare, în speranţa că-şi vor maximiza performanţa fizică şi cognitivă. Aceştia formează o ramură a transumanismului, mişcare ce militează ca umanitatea să se folosească de tehnologie pentru evoluţia speciei. Unii dintre biohackeri au doctorate în ştiinţă, alţii sunt doar amatori. Iar metodele prin care-şi modifică biologia sunt la fel de diverse ca şi ei.

Ce este biohackingul

O definiţie mai nimerită pentru biohacking ar putea fi încercarea de a-ţi manipula creierul şi trupul pentru a le optimiza performanţele, departe de graniţele medicinei alopate. Printre corifeii acestui curent se numără Dave Asprey, un biohacker care a creat compania de suplimente Bulletproof. Pentru el, biohacking-ul este „arta şi ştiinţa de-a schimba mediul din jurul tău, astel încât să deţii controlul complet asupra propriei biologii.” Asprey adoră să experimenteze pe trupul său: îşi injectează celule stem în încheieturi, ia zeci de suplimente zilnic, se scaldă în lumină roşie şi multe alte nebunii. E animat de dorinţa de-a trăi măcar 180 de ani. Câteva dintre procedurile sale sunt folosite de secole de oameni, cum ar fi meditaţia Vipssana sau postul intermitent. Ambele fac parte şi din rutina lui Dorsey: şi el meditează două ore pe zi, mănâncă doar o singură masă în timpul săptămânii şi ţine post negru în weekend. Criticii sunt îngrijoraţi că toate acestea sună ca o boală de alimentaţie şi că îi îndeamnă şi pe alţii la un stil de viaţă extrem. Şi, credeţi-ne, este extrem: Dorsey se scaldă în fiecare dimineaţă într-o baie de gheaţă, înainte să meargă pe jos 8 kilometri până la cartierul Twitter.

Există o puzderie de terapii, de la crioterapie, neurofeedback, la bazine plutitoare virtuale… pe care cei din Silicon Valley, şi nu numai, cheltuiesc sute de mii de dolari. Cea mai radicală specie de biohackeri, pe nume grinders, merg până la a-şi implanta cipuri de computer în corp. Implanturile le permit să facă totul, de la deschiderea uşilor, la monitorizarea subcutanata a nivelului glucozei din sânge. Pentru Zoltan Istvan, candidat la preşedinţie ca liderul Partidului Transumanist, să ai un implant e amuzant şi convenabil: „Mă bazez foarte mult pe tehnologie“, declara el publicaţiei New York Times. „Lacătul electric de la uşa mea de intrare are un scanner de cip şi e plăcut să mă duc să fac surfing şi jogging fără să car după mine cheile“. Istvan mai spune că „pentru cei fără braţe funcţionale, implanturile din picior sunt modalitatea cea mai simplă de-a folosi echipamente casnice cu cititoare de cipuri”.

Advertisement

Milionarul care plănuiește să trăiască veșnic

Biohackerii vor să-şi extindă viaţa într-o manieră radicală. Refuză să-şi accepte limitările fizice – sunt convinşi că le pot înfrânge folosindu-se de o varietate de soluţii high şi low tech. Şi nu doresc să aştepte rezultatele unor testări medicale interminabile, vor să-şi transforme viaţa chiar acum.

Milionarul Serge Faguet, care plănuieşte să trăiască veşnic, declară şi el: „Aici, în Silicon Valley, oamenii au o mentalitate tehnică şi văd totul ca o problemă de inginerie. Mulţi ne privesc ciudat, dar de îndată ce metodele noastre vor da rezultate, prejudecăţile se vor topi.“

Ştiinţa este, evident, sceptică. De pildă, în ceea ce priveşte postul intermitent există multe studii care spun că acesta ar fi bun pentru animale, dar foarte puţine făcute pe oameni.

Însă curiozitatea e mare: biohackerii doresc să estompeze linia de demarcaţie dintre om şi maşină şi se entuziasmează atunci când descoperă noi modalităţi de a-şi îmbunătăţi trupurile cu ajutorul tehnologiei. Filosofia lor e simplă: simt nevoia să vadă cât de mult pot fi forţate limitele fizicului uman. Unii sunt chiar bolnavi şi nu vor să nu se mai simtă rău. Alţii visează să rămână deştepţi şi puternici pe o perioadă cât mai lungă de timp.

Dar aceste scopuri nobile pot escalada. Odată ce ai pornit-o pe acest drum, mai e loc de întoarcere? De ce să te opreşti, de ce să nu încerci să te îmbunătăţeşti şi mai mult şi mai repede, să devii un superman nemuritor?

Advertisement

Unii dintre biohackeri cred cu tărie că vor descoperi tinereţea veşnică cu ajutorul tehnologiei. Gerontologul Aubrey de Grey susţine că prima persoană care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja.

Carne crescută în laborator, în Australia

Dar nu doar oamenii de ştiinţă excentrici, ci şi artiştii experimentali sunt interesaţi de biohacking. Pentru ei, biologia face parte din paletă. Oron Catts şi Ionat Zurr de la Universitatea de Vest din Australia au fost primii care au creat şi au servit carne crescută în laborator. Cu ajutorul unor celule prelevate de la broască au reuşit să crească mici fripturi din carne de batracieni pe care le-au expus într-o expoziţie din Franţa intitulată Bucătărie dematerializată.

Toate acestea sună straniu: când auzim de oameni care se folosesc de ingineria genetică ca experimenteze, ne cam apucă ameţeala şi e imposibil să nu ne întrebăm unde vom ajunge ca specie.

Într-o lume a superoamenilor, va deveni din ce în ce mai greu să rămâi un simplu muritor

Neofobia, sau frica de nou, n-ar trebui să ne împiedice să remarcăm nişte adevăruri vechi: am alterat natura umană chiar de la început. Inventarea agriculturii, de pildă, ne-a transformat din vânători nomazi în civilizaţie sedentară. Aşadar, oamenii primitivi era deja biohackeri.

Însă articolul din Vox atrage atenţia asupra unui pericol real: pe măsură ce devenim mai deştepţi, mai puternici şi chiar nemuritori, făurim o societate în care toată lumea e presată să-şi modifice biologia – chiar şi atunci când nu vrea. Să refuzi să te upgradezi ar putea însemna un uriaş dezavantaj profesional. Ar însemna că refuzi optimizarea. Într-o lume a superoamenilor, va deveni din ce în ce mai greu să rămâi un simplu muritor.

Advertisement

sursa: digi24.ro