Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Noua provocare periculoasă pe Tik-Tok – consumul de lalele

Published

on

Lalelele au devenit noua „delicatesă” virală pe Tik-Tok, unde apar zilnic tot mai multe clipuri cu tinere care le consumă.

Unul dintre cele mai populare videoclipuri, postat de o utilizatoare recunoscută pentru combinațiile sale culinare excentrice, a adunat milioane de vizualizări și sute de mii de aprecieri. Protagonista, Maria, a povestit ulterior într-un alt clip, care a depășit 1,2 milioane de vizualizări, că a suferit o „intoxicație de la banalele lalele” după ce le-a mâncat.

Pe platforma chinezească, trendul e în plină desfășurare, cu numeroase tinere care filmează astfel de momente. „Toată ziua am fost roșie pe față. Mă doare urechea, gâtul, nu pot înghiți nimic. Timp de două zile după ce am mâncat lalea nu am putut pune nimic în gură. (…) Totuși, laleaua a fost dulce, chiar bună la gust. Aș putea mânca și o sută fără probleme. Nu știam că sunt așa dăunătoare”, a mărturisit Maria în înregistrare.

Specialiștii avertizează că, deși bulbul – partea cea mai toxică a plantei – nu este consumat, petalele și frunzele conțin substanțe nocive care pot afecta sănătatea. „Lalelele au o toxicitate scăzută, mai ales dacă nu se consumă bulbul, care e cel mai periculos. Totuși, frunzele și florile pot conține compuși care, deși nu sunt extrem de toxici pentru întregul organism, pot provoca iritații la nivelul mucoaselor tractului digestiv, ale gurii, esofagului sau stomacului”, a explicat medicul toxicolog Radu Țincu într-un interviu pentru Libertatea.

Advertisement

Mai exact, consumul poate duce la „senzații de arsură în gură, greață, vărsături sau crampe abdominale”, simptome cauzate de substanțele iritante din plantă, a adăugat dr. Radu Țincu, șeful disciplinei de toxicologie de la Universitatea de Medicină „Carol Davila”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Alertă ANM: Zăpezi abundente, ger de -14°C și ploi torențiale – Cod galben de vânt puternic în est!

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteo de vreme severă valabilă de joi seara (29 ianuarie, ora 20:00) până sâmbătă seara (31 ianuarie, ora 18:00).

Țara intră sub influența unei răciri accentuate: precipitații în aproape toate regiunile, ploi moderate cantitativ (10–20 l/mp, izolat 25 l/mp) în sud-est, ninsori predominant la munte și în Moldova, precipitații mixte în rest. Pe arii extinse se va produce polei și ghețuș.

Vântul se intensifică temporar în est și sud, cu rafale de 40–60 km/h, iar în sudul Moldovei, estul Munteniei și Dobrogea intră sub cod galben (29 ianuarie ora 22:00 – 31 ianuarie ora 20:00), unde rafalele vor atinge 50–65 km/h.

Temperaturile scad drastic, mai ales în zonele extracarpatice. Noaptea de sâmbătă spre duminică (31 ian/1 feb) va fi ger în Moldova, Dobrogea și estul Transilvaniei, cu minime între -14 și -10°C. Duminică gerul persistă în mare parte din Moldova.

Advertisement

Până miercuri, 4 februarie, vremea rămâne deosebit de rece și geroasă, cu temperaturi minime foarte scăzute, în special noaptea și dimineața, în estul și sud-estul țării.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Italia sub furia apelor: sudul peninsulei devastat de un ciclon violent

Published

on

Sudul Italiei trăiește zile de coșmar după trecerea unui ciclon extrem de puternic, care a lovit cu o violență rar întâlnită regiunile de coastă. Sicilia, Calabria și zone întinse din Sardinia au fost transformate în câmpuri de ruină, cu localități inundate, drumuri rupte și mii de oameni forțați să-și părăsească locuințele.

Furtuna a izbucnit brusc, alimentată de mase de aer cald și umed care au amplificat intensitatea fenomenului. Rafalele de vânt au depășit viteze greu de imaginat, smulgând acoperișuri, doborând copaci seculari și aruncând mașini în albiile râurilor umflate. În mai multe zone, nivelul apei a crescut într-o singură oră cât într-o lună întreagă de ploi obișnuite, provocând inundații fulger care au surprins comunitățile nepregătite.

În Sicilia, autoritățile au descris situația drept „un tablou de război”. Străzi întregi au fost înghițite de torenți, iar alunecările de teren au izolat sate întregi. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru a salva oameni blocați în case, în mașini sau pe acoperișuri, în timp ce nivelul apelor continua să crească. Porturile au fost închise, transportul feroviar a fost suspendat, iar rețelele de electricitate au cedat în numeroase localități.

Calabria a fost lovită la fel de dur. Râurile au ieșit din matcă, iar podurile au cedat sub presiunea apelor. În unele zone, drumurile au fost complet măturate, lăsând în urmă doar cratere și bucăți de asfalt sfâșiate. Mii de familii au rămas fără acces la apă potabilă și electricitate, iar autoritățile au instalat centre temporare pentru cei evacuați.

Advertisement

Guvernul italian a declarat stare de urgență, mobilizând resurse suplimentare pentru intervenții rapide și pentru sprijinirea comunităților afectate. Specialiștii avertizează că reconstrucția va dura luni întregi, poate chiar ani, având în vedere amploarea pagubelor și instabilitatea solului în zonele montane.

Peisajul lăsat în urmă de ciclon este unul dramatic: câmpuri acoperite de mâl, porturi devastate, cartiere întregi transformate în lagune și oameni care privesc neputincioși spre ceea ce a mai rămas din casele lor. Italia se confruntă din nou cu fragilitatea sa în fața fenomenelor meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai violente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Bolojan: Până la deficit sub 3%, adoptarea euro nici nu se pune pe agendă

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a declarat clar, în conferința comună de presă de la Berlin cu cancelarul german Friedrich Merz (ianuarie 2026): „România a avut în acești ani deficite foarte mari și până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, aderarea la zona euro nu este pe agendă.”

El a explicat că Bulgaria a reușit adoptarea euro de la 1 ianuarie 2026 tocmai pentru că îndeplinește criteriul deficitului sub 3% din PIB, în timp ce România este departe de această țintă. Deficitul actual este estimat la 6,2–6,3% în 2026, iar angajamentul ferm al guvernului este reducerea treptată până la 3% în jurul anului 2030.

Bolojan a subliniat că tema adoptării euro ar putea deveni prioritate majoră abia la alegerile parlamentare din 2028, când partidele să poată semna un acord național similar celui pentru aderarea la UE sau NATO. Până atunci, corecția fiscală rămâne esențială: menținerea deficitului în scădere, reforme în administrație, reducerea cheltuielilor inutile și lichidarea companiilor de stat cu pierderi mari.

În condițiile actuale, intrarea în mecanismul ERM II (pas obligatoriu înainte de euro) devine imposibilă fără deficit stabil sub 3% timp de mai mulți ani. Prin urmare, scenariile realiste pentru adoptarea euro rămân 2031–2032 sau chiar mai târziu, dacă ritmul reducerii deficitului nu accelerează.

Advertisement

Pe scurt:

  • Deficit sub 3% – condiție obligatorie, altfel euro nu se discută
  • Țintă 2030 – angajament oficial pentru 3%
  • 2031+ – dată probabilă pentru trecerea la euro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading