Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 541

La zi

Nivelul Dunării a scăzut extrem de mult. Situația navigației pe Dunăre sectorul din Călărași

Published

on

Mai multe nave au eșuat pe Dunăre la intrare în țară după ce nivelul apei a scăzut periculos de mult din cauza secetei. Specialiștii spun că situația seamănă cu vara anului 2003 când Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită.

Insula de nisip din dreptul orașului Galați, apărută de câteva săptămâni, arată că Dunărea este în scădere. Hidrologii se așteaptă la minime istorice. Hidrologii sunt îngrijorați pentru că situația este asemănătoare și pe mai multe râuri din țară. În unele localități din Moldova, oamenii le-au cerut preoților să facă slujbe speciale pentru ploaie după ce le-au secat fântânile. Cota Dunării este atât de scăzută la Galați încât mira e îngropată practic în noroi.

Autoritățile au precizat că navigația pe fluviu ar putea deveni periculoasă în aceste condiții. Deja câteva nave care transportau barje au eșuat, după ce vecinii de la sud de Dunăre nu și-ar fi respectat partea de dragare.

JUDEȚUL CĂLĂRAȘI, ÎN AFARA PERICOLULUI?

foto: canalsud.ro / Anghel Constantin căpitan șef de port la Căpitănia Portului Călărași

foto: canalsud.ro / Anghel Constantin căpitan șef de port la Căpitănia Portului Călărași

Potrivit CanalSud.ro, în sectorul cuprins între km 330- 400 navigația se desfășoară în condiții normale, nu sunt probleme cu pescajele, momentan navigația bacurilor de trecere România-România, adică Călărași-Regie este în regulă, nu sunt probleme. Nici pentru bac-ul România-Bulgaria, km 375 Chiciu si km 382 Aidemir, zona din Bulgaria. (…) Dacă se va ajunge la o cotă de -50 la Călărași, atunci vom discuta de probleme la circulația navelor mai mari pe sectorul km 345 spre Cernavodă, dar vom discuta la acel moment.” – a precizat pentru sursa citată, Anghel Constantin, Căpitania Portului din Călărași.

La intrarea în țară, debitul Dunării este la jumătate din cât ar fi trebuit să fie. Mihai Popescu, șeful serviciului hidrotehnic  -AFDJ Galați, a declarat, pentru știrileprotv, că „deocamdată, nu suntem la un nivel istoric. În 2003 a fost nivel istoric cu 1800 mc/s la intrare. An în care, vă aduceţi aminte, s-a oprit și centrala termonucleară de la Cernavodă”.

Secetă și pe multe râuri din țară

Și râul Siret este aproape de un minim istoric. Oamenii din zonă au precizat că nu au mai văzut râul la un nivel atât de scăzut de foarte mulți ani, iar multe dintre fântâni au rămas fără apă.

Advertisement

Irina Lucaveţchi, directorul Adminstraţiei Bazinale de Apă Siret, a afirmat că „în momentul de faţă, debitul la staţia Drăgeşti la intrarea în judeţul Bacău este de 19 mc/sec faţă de o medie a lunii iulie de 112 mc/sec”.

Și în vestul țării, Mureșul are un debit de doar 66 metri pe secundă față de 192 metri. Pe apa acestui râu se bazează milioane de români, dar și vecinii maghiari.

Și mai gravă este situația pe cele trei Crișuri, care au cu debite și de șapte ori mai mici.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului

Published

on

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.

Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.

Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.

Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.

Advertisement

Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol

În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.

Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.

O clădire cu peste un secol de istorie

Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.

Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.

Investiție cu impact local major

Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România

Published

on

Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!

Published

on

În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.

Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.

Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.

Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading