O decizie recentă a Curții Constituționale schimbă fundamental regulile jocului politic și instituțional din România. Prin Decizia nr. 740 din 10 decembrie 2025, Curtea a stabilit că președintele României poate ataca la CCR o lege pe fond chiar și după ce aceasta a trecut prin procedura de reexaminare parlamentară, anulând o restricție impusă în 2018, în plină epocă Dragnea.
Anunțul a fost făcut public de Nicușor Dan, care devine astfel primul șef al statului ce beneficiază explicit de revenirea acestei prerogative pierdute în urmă cu șapte ani. Decizia marchează, simbolic și practic, sfârșitul unei perioade în care președintele era obligat să promulge legi controversate dacă Parlamentul ignora cererile sale de reexaminare.
Cum a fost „dezarmat” președintele în 2018
În 2018, pe fondul conflictului dur dintre Palatul Cotroceni și majoritatea PSD-ALDE condusă de Liviu Dragnea, Curtea Constituțională a stabilit că dreptul președintelui de a sesiza CCR se „epuizează” după prima cerere de reexaminare. Dacă Parlamentul vota din nou legea în aceeași formă, șeful statului nu mai putea invoca motive de fond, fiind obligat să promulge actul normativ.
Mecanismul a funcționat timp de șapte ani și l-a transformat pe Klaus Iohannis într-un actor cu puteri limitate, forțat să promulge legi pe care le-a criticat public, inclusiv în domeniul justiției. Cazurile Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și modificările aduse statutului magistraților au devenit emblematice pentru această perioadă.
Decizia 740/2025: ruptura
Contextul care a dus la Decizia 740 a pornit de la o lege tehnică privind reorganizarea unităților de cercetare agricolă și silvică, prin modificarea Legii nr. 45/2009. Parlamentul a introdus o prevedere ce permitea reorganizarea patrimoniului public fără cadastru și intabulare finalizată, aspect contestat de președinte.
Curtea a admis sesizarea formulată de șeful statului și a stabilit că lipsa cărților funciare „vulnerabilizează proprietatea publică” și încalcă obligația constituțională a statului de a-și proteja averea. Mai important însă, CCR a analizat fondul sesizării, deși legea trecuse deja prin reexaminare parlamentară, semnalând explicit că regula din 2018 nu mai este aplicabilă.
Un „președinte jucător”, cu pârghii reale
Prin această decizie, Nicușor Dan nu mai este obligat să promulge automat legi votate în forță de Parlament. Dacă legislativul ignoră obiecțiile sale, președintele poate sesiza din nou Curtea Constituțională, inclusiv pe motive de fond. Consecința directă: majoritatea parlamentară este forțată să negocieze, iar riscul blocării unei legi la CCR devine real.
Pentru prima dată după mulți ani, Palatul Cotroceni recâștigă putere de negociere instituțională, iar echilibrul dintre autorități este reconfigurat.
Testul „Legii Vexler”
Paradoxal, revenirea acestei prerogative are loc în plin scandal politic legat de Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, cunoscută drept „Legea Vexler”, inițiată de deputatul Silviu Vexler. Actul normativ a fost declarat constituțional prin două decizii ale CCR, care au respins atât obiecțiile președintelui, cât și sesizările opoziției extremiste.
Deși Nicușor Dan a trimis legea la reexaminare, Parlamentul a respins cererea, iar Curtea a stabilit clar că termenii vizați sunt concepte istorice notorii, care nu necesită definiții juridice suplimentare. În acest caz, o nouă sesizare pe aceleași motive ar fi inadmisibilă, chiar și în noul context creat de Decizia 740.
O schimbare de epocă, cu mize mari
Decizia Curții Constituționale închide definitiv „mecanismul Dragnea” și redă președintelui României un rol activ în arhitectura puterii. Rămâne însă de văzut cum va folosi Nicușor Dan această armă: ca instrument de echilibru și negociere instituțională sau ca declanșator al unor noi conflicte politice majore.
Un lucru este cert: după șapte ani, președintele României nu mai este un simplu notar al voinței parlamentare.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
