Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a transmis public prima reacție din interiorul CSM după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea unui „referendum” în rândul magistraților, prin care aceștia să decidă dacă instituția mai acționează sau nu în interes public.

Într-o postare intitulată „România – stat de drept sau nu?”, judecătorul afirmă clar că o astfel de propunere nu are niciun suport legal. Potrivit lui Alin Ene, președintele României nu are dreptul să organizeze un referendum intern în sistemul judiciar și nici să intervină în funcționarea acestuia.

Pentru a face situația mai ușor de înțeles, magistratul oferă un exemplu simplu: ar fi ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui sau pentru dizolvarea Parlamentului. Cu alte cuvinte, fiecare putere în stat are limite clare, iar depășirea lor încalcă regulile democrației.

Judecătorul face referire și la o petiție apărută recent în spațiul public, despre care spune că a fost prezentată trunchiat. Din cei 885 de semnatari, majoritatea fiind procurori sau pensionari, doar 20 ar fi dorit o întâlnire pe acest subiect. În opinia sa, aceste cifre au fost folosite pentru a crea impresia falsă a unei nemulțumiri generale față de CSM.

Advertisement

Alin Ene subliniază că membrii CSM nu pot fi revocați prin vot popular sau referendum, ci doar de către Adunările Generale ale judecătorilor, conform legii. Președintele României nu are atribuții în organizarea sau administrarea Justiției, iar acest lucru reprezintă tocmai garanția separației puterilor în stat.

În final, judecătorul atrage atenția asupra pericolului unor astfel de idei și extinde discuția: dacă s-ar merge pe logica referendumurilor de acest tip, atunci ar trebui puse sub semnul întrebării și Guvernul, Parlamentul sau chiar Președinția. El avertizează că astfel de abordări sunt incompatibile cu democrația și statul de drept.

Mesajul se încheie cu o întrebare deschisă: încotro se îndreaptă România? Spre democrație, stat de drept și valorile europene sau în direcția opusă?

Advertisement

Duminică, 21 decembrie a.c., Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărași, a fost prezent în municipiul Călărași, pentru a oficia serviciul religios închinat eroilor Revoluției din 1989.

Ziua de 21 decembrie rămâne, an de an, un reper profund pentru conștiința colectivă a românilor. Este o zi a aducerii-aminte, a reculegerii și a responsabilității, care ne întoarce la momentele dramatice ale Revoluției din 1989, când oameni curajoși au ales libertatea cu prețul suprem al vieții, schimbând destinul României.

La Călărași, acest moment de reflecție a fost marcat printr-o slujbă solemnă oficiată în Biserica „Sfântul Nifon”, unde credincioșii s-au adunat pentru rugăciune și omagiu adus eroilor Revoluției. La eveniment au fost prezenți Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, Laurențiu Ionescu și Mihai Bogdan, vicepreședinții Consiliului Județean Călărași, Marius Dulce, primarul municipiului Călărași, deputatul Ion Samoilă, alături de reprezentanți ai comunității locale.

În atmosfera de liniște și reculegere a bisericii, rugăciunea s-a împletit cu memoria jertfei celor care, prin sacrificiul lor, au deschis drumul spre libertate, demnitate și adevăr. Momentul a fost unul de profundă încărcătură spirituală, în care tăcerea a vorbit despre respect, recunoștință și asumarea valorilor câștigate cu sânge.

Advertisement

Senatorul Ninel Peia, din Grupul PACE – Întâi România, a înaintat o cerere către Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, prin care solicită suspendarea președintelui României, Nicușor Dan, în temeiul articolului 95 din Constituția României.

Inițiatorii susțin că demersul are la bază peste o treime din semnăturile deputaților și senatorilor necesare pentru a iniția procedura.

Motivele invocate de inițiatori

În documentul oficial se arată că președintele ar fi depășit limitele rolului său constituțional și ar fi comis ingerințe grave în independența justiției. Printre principalele acuzații se numără:

– Declarații publice critice la adresa magistraților și CSM, considerate atacuri împotriva instituțiilor autonome.

Advertisement

– Anunțul privind organizarea unui referendum intern în rândul magistraților pentru a decide dacă CSM acționează în “interesul public”, iar în caz contrar să fie demis.

– Susținerea că aceste acțiuni subminează separația puterilor în stat și principiile statului de drept.

Inițiatorii susțin că astfel de gesturi sunt neconstituționale și creează un precedent periculos pentru democrația românească.

Ce propune președintele Nicușor Dan

Într-o conferință de presă susținută duminică, președintele a declarat că intenționează ca, în luna ianuarie, să inițieze un referendum în rândul corpului magistraților cu întrebarea simplă: “CSM acționează în interesul public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Potrivit acestuia, dacă magistrații vor răspunde că instituția nu operează în interesul public, CSM ar urma să fie reorganizat de urgență.

Următorii pași în procedura de suspendare

Conform Constituției, propunerea de suspendare poate fi inițiată dacă demersul este semnat de cel puțin o treime din membri Parlamentului. După validarea semnăturilor, documentul va fi adus la cunoștința președintelui și urmează consultarea Curții Constituționale. Dacă suspendarea este aprobată, în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.

Advertisement

Reacții din societate și mediul politic

Diverse voci din mediul politic și juridic au reacționat deja la subiect, de la critici virulente din partea unor avocați și politicieni opozanți, până la avertismente privind consecințele pentru stabilitatea instituțiilor de forță din România.