Știri
Nicușor Cionoiu: Elevii din județul Călărași sunt în pericol să sufere de frig în clase
Nicușor Cionoiu, senatorul social-democrat trage un semnal de alarmă ministrului energiei privind liberalizarea haotică a prețurilor la energie, apreciind totodată că această situație se datorează și deciziilor pe care ministrul le-a luat în ultimele luni.
Parlamentarul spune că unitățile de învățământ din Călărași sunt într-o situație fără precedent din cauza creșterii facturilor, unele școli folosind chiar 70% din bugetul școlii pentru plata facturilor la căldură din sezonul rece al acestui an.
În acest sens, pe masa ministrului Virgil Popescu a ajuns astăzi o interpelare adresată de senatorul călărășean prin care i se aduce în atenție situația semnalată de conducătorii instituțiilor de învățământ care nu reușesc să identifice o soluție favorabilă la această problemă fără precedent.
Ca rezolvare, senatorul Cionoiu spune că independența energetică a școlilor ar fi una dintre cele mai bune soluții. Prin implementarea unui program similar celui de tip “Anghel Saligny”, prin care statul să finanțeze investițiile în sisteme de energie regenerabilă la școli, grădinițe și liceele din mediul rural, în special, ar ajuta sute de unități de învățământ din județul Călărași, pe care îl reprezint în Parlamentul României, dar și alte mii de școli din România.
Redăm integral interpelarea adresată ministrului Virgil Daniel Popescu
Stimate domnule Ministru,
Aduc în atenția dumneavoastră situația semnalată la cabinetul parlamentar din Municipiul Călărași de către unitățile de învățământ din județ cu privire la cheltuielile estimate prin plata facturilor la căldură din sezonul rece al acestui an.
Spre exemplu, aproape 70% din buget va cheltui Școala nr. 1 din Sărulești județul Călărași pentru a plăti facturile la căldură în această iarnă. Conducerea școli estimează că numai pentru factura la energie va achita peste 165 de mii de lei, adică, atenție de 4 ori mai mult decât anul trecut. Dacă în 2022 și 2021 plata facturilor la energie însemna 40% din bugetul școlii, pentru anul acesta conducerea școlii estimează că achitarea facturilor va consuma 67% din buget. “Sumele pe care va trebui să le achităm vor influența buna desfășurare a actului educațional”, mi-a transmis directorul școlii printr-o adresă în care mi-a prezentat situația cheltuielilor pentru energia electrică și încălzire din ultimii doi ani.
Am dezbătut în ultimele săptămâni această problemă cu mai mulți directori de școală și primari de comune din județul Călărași. Cu toții mi-au spus același lucru: nu știm cum vom face față cu cheltuielile în această iarnă.
Din cauza liberalizării haotice a prețului la energie și a deciziilor dumneavoastră din ultimele luni, elevii din județul Călărași sunt în pericol să sufere de frig în clase. Este nevoie de intervenție urgentă pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Vorbim foarte mult în ultima vreme de protejarea cetățenilor și a companiilor, dar uităm că avem în grijă instituții esențiale, precum unitățile de învățământ. România Educată, domnule ministru, va încremeni. Elevii vor îngheța în bănci, dacă nu veți interveni pentru a opri acest tsunami al prețurilor fără precedent pentru un MegaWatt. Directorii de școli sunt puși acum în situația ingrată de a alege între a achita facturile la energie și a investi într-un învățământ de calitate.
Domnule ministru, discursul dumneavoastră despre investițiile în energie verde ar trebui să depășească foaia de hârtie. Acționați de urgență! Sunt școli în țară, care datorită ambiției celor care le conduc au acum panouri fotovoltaice, panouri solare care le asigură energia pentru consumul propriu și chiar un surplus, ce poate fi injectat în rețea. Din păcate, însă sunt prea puține aceste exemple.
Vă propun domnule ministru să ajutați cât mai multe școli să devină independente energetic, să își producă singure energia de care au nevoie pentru a funcționa la parametri optimi, fără a avea presiunea facturilor. Un Program Național, asemănător Programului “Anghel Saligny”, prin care statul să finanțeze investițiile în sisteme de energie regenerabilă la școli, grădinițe și liceele din mediul rural, în special, ar ajuta sute de unități de învățământ din județul Călărași, pe care îl reprezint în Parlamentul României, dar și alte mii de școli din România. În paralel, este necesar un dialog deschis și onest cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru extinderea Programului Electric Up și la unitățile de învățământ și alte instituții esențiale, precum spitalele, ar fi, de asemenea, de mare ajutor. În prezent, Programul vine doar în sprijinul companiilor mici și mijlocii din România și din păcate se derulează foarte greu.
Cu deosebită considerație,
Senator PSD de Călărași
Nicușor CIONOIU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
