Știri
Scandal. Nervii lui Deculescu și Dumbravă cedează sub explicațiile lui Eduard Grama
A fost scandal în ultima ședință ordinară de la Consiliul Județean Călărași. Surprinzător, sau nu, cei mai deranjați sunt chiar foștii oameni din administrația publică locală. Valentin Deculescu, fostul administrator public al municipiului Călărași și Virgil Dumbravă, fost viceprimar de Călărași (n.r. 2012-2016 – primar Dan Drăgulin), care astăzi, ajunși pe scaunul de consilier județean, care cer explicații, mai mult să se afle în treabă… cum s-ar zice.
Tensiunile dintre consilierii județeni și conducerea Ecoaqua Călărași au fost întreținute de contradicțiile referitoare la motivele care au determinat operatorul să majoreze prețul serviciilor de apă, implicit canal.
Ispășiți de tot ce au făcut, sau nu, în trecut, astăzi cei doi consilieri vin și ridică în discuții probleme pe care cetățenii le semnalează chiar de pe vremea când aceștia aveau în responsabilitatea situații pe care astăzi le arată cu degetul.
Consilierii George Chiriță, Vîrtejanu Liviu și Dumbravă Virgil i-au solicitat, în scris, directorului Eduard Grama o prezentare a proiectelor demarate prin POIM, detaliat, pentru fiecare localitate în parte, cât și întocmirea unui raport de progres. Justificare a prețului apei pe localități.
Un alt punct al solicitării menționează o întrebare referitoare la sursele alternative de apă ale Călărașiului, respectiv puțurile forate din zona Piscicola, dacă pot ajunge la toți cetățenii din municipiul Călărași.
Consilierii județeni solicită un program, astfel încât prețul apei potabile să scadă.
Deculescu l-a ironizat pe Grama spunând că cel din urmă are formula magică pentru scădea prețul la apă. Iliuță a încercat să-l pondereze pe consilierul Deculescu, vizibil deranjat de atitudinea directorului Edurd Grama, a cedat nervos și a preferat să părăsească lucrările ședinței, totul în timp ce conducerea Ecoaqua răspundea solicitărilor venite din rândul consilierilor.
În timpul explicațiilor, Grama a fost întrerupt de mai multe ori de consilierii care nu au suportat explicațiile mult așteptate.
“Cheltuielile cu energia au influențat la fel de mult creșterea prețului la apă și bineînțeles pentru tratarea apei, pot să vă spun că în 2021, luna a 7-a, operatorul achiziționa clor cu 1000 de lei pe tonă, iar în acest moment furnizorul ne-a făcut o înștiințare în care ne informează că prețul la clor este de 7600 de lei pe tonă. Toate aceste cheltuieli generate de creșterea prețului energiei, de creșterea cheltuielilor pe tratare, materii prime care contribuie direct la procesul de fabricație, au determinat creșterea prețului la apă și, bineînțeles, inflația de 15% care a fost luată în calcul în momentul în care prin proiectul POIM a trebuit să facem o creștere de preț de 38% în primul an și un grafic până în 2026. În acel grafic, în primul an, respectiv 2022, creșterea a fost de 38% la apă și 36,04% la canalizare, la care se adaugă inflația pe care o simțim cu toții în fiecare zi atât la produse alimentare, cât și la celelalte utilități pe care le folosim.” – a precizat Grama.
Grama a mai spun că, la acest moment, important este că s-a reușit pune în funcțiune o sursă alternativă și nu continuă de apă.
Diferența între operatorul de energie și cel de apă este că la energie ne certăm cu robotul, la Ecoaqua ne certăm cu Grama. Cam asta ar fi diferența.
“Alte probleme care au mai fost dezbătute în cadrul ședinței de CJ a fost un subiect dezbătut intens în ultimul timp și cu foarte multă înverșunare au fost acele puțuri care au fost investiție a primăriei Călărași începută în urmă cu foarte mulți ani. Acel puțuri au fost abandonate și în momentul în care am ajuns la operator, prima întrebare a fost de ce acele puțuri nu sunt funcționale. Am constat senzorii de citire ai PH-ului care erau puși la momentul respectiv de către constructorul general Concept, a fost o investiție prin CNI, se ridicau doar la suma de 7000 de euro și erau senzorii de citire ai PH-ului, erau nefuncționali. Stația de clorinare este nefuncțională, iar în momentul de față de la puțuri până la uzină ajunge apă în bazinul de 3000 de litri. Inițial, proiectul prin CNI nu a prevăzut legătura și în uzină. Ulterior, această legătură a fost făcută, iar noi încercăm acum să facem trecerea direct în bazinele de nisip și de cărbune activ pentru a filtra această apă, care are o duritate de peste 15. Apa în momentul de față are 3,5.” – a mai explicat Grama în cadrul ședinței ordinare de miercuri.
Pericolul de lângă noi. Virgil Dumbravă ia în calcul o catastrofă
În ședința ordinară de miercuri, 26 octombrie, consilierul Virgil Dumbravă i-a reproșat directorului Eduard Grama că dezinformează privind utilizarea sursei alternative de apă pentru Călărași. Dumbravă l-a acuzat pe Grama că minte privind buna calitate pe care apa din puțurile forate ar avea-o, spunând că nu poate fi folosită din cauza sulfului depistat în buletinele de analize. Să-l credem pe cuvânt?
Dumbravă a fost viceprimar în perioada 2012-2016, în mandatul fostului primar Daniel Drăgulin. Oare a uitat de aceste investiții în toată această perioadă? E drept, proiectul este realizat de fostul primar Nicu Dragu, actual viceprimar al Călărașiului.
Acum, după ani de zile, Dumbravă își contestă propria activitate administrativă și reproșează noii conduceri că proiectul sursei alternative de apă, culmea, nu este valabil.
Grama i-a explicat consilierului Dumbravă că nu deține date și informații tehnice privind consumul de apă al populației din Călărași. A urma o serie de replici între cei doi, care l-au determinat pe Dumbravă să se ridice din fotoliul cald și să părăsească sala.
- Grama: Dacă-mi permiteți să termin, apoi vă stau la dispoziție cu dl. Vîrtejanu. Dumneavoastră aţi fost şi viceprimar şi bănuiesc că eraţi mai interesat la momentul respectiv decât mine, eu eram mic la vremea aceea.
- Dumbravă: Ați crescut.
- Grama: Bineînţeles că nici recepţia acelor investiţii nu era făcută de către Primăria Călăraşi. Această recepție am făcut-o împreună cu domnul primar Marius Dulce, pe care îl și felicit pentru că a făcut această recepție. Pot să vă spun că am constatat, senzorii de citire ai PH, erau nefuncționali. Stația de clorinare este nefuncțională, iar în momentul de față de la puțuri până la uzină ajunge apă în bazinul de 3000 de litri. Inițial, proiectul prin CNI nu a prevăzut legătura și în uzină. Ulterior, această legătură a fost făcută, iar noi încercăm acum să facem trecerea direct în bazinele de nisip și de cărbune activ pentru a filtra această apă, care are o duritate de peste 15. Apa în momentul de față are 3,5.”
- Dumbravă: Domnule director, vă contraziceţi în declaraţii. Ce faceți? Ba dumneavoastră nu aţi ştiut, îmi pare rău, dar dumneavoastră, prin declaraţiile pe care le-aţi dat, nu ştiaţi câte puţuri forate sunt. A trebuit să corectăm, în ședință, în plen, să corectăm această informație.
- Grama: Eu am spus că sunt cinci, iar dvs. ați spun că sunt 9, da.
- Dumbravă: Greșiți, căutați procesul-verbal. Aici chiar vă rog să căutați procesul verbal. Dar este grav că nu știți acest lucru. Domnule președinte, dacă îmi dați cuvântul. (…) Din nefericire, asistăm la dezinformări şi acum, ceea ce nu este în regulă. După logica domnului director Grama, în plin cu război la graniță, trebuie să mergem pe ideea că nu se va întâmpla nimic cu apa din Dunăre? Este o chestie totat, total greșită.
- Grama: Eu cred că nu ați înțeles la ceea ce v-am răspuns. (…) V-am spus că, în momentul de față avem sursa alternativă funcțională.
- Dumbravă: Mai departe. Vă rog să… v-am ascultat, vă rog să mă ascultați și pe mine. Dacă luam din urmă declarațiile dvs., reiese următorul aspect. Că apa din aceste puțuri asigură necesarul de apă pentru fiecare cetățean. Eu vă spun că nu este adevărat. Aceste puțuri sunt sursă de apă de siguranță și vă rog să verificați documentele și o sa vedeți că așa este.
- A doua problemă. Cred că sunt specialist în probleme de genul acesta și știu să citesc și să văd ce înseamnă un debit, știu ce înseamnă debitul a 5 puțuri și știu să fac o socoteală din care reiese clar că această sursă alternativă de apă este de siguranță și nu pentru toată populația.
- Grama: Puteți să ne spuneți concret ce capacitate au puțurile și cât este consumul?
- Dumbravă: Mai departe! Domnu’ Grama, vă rog să mă ascultați și pe mine.
- Grama: Eu nu am venit să discut politic cu dumneavoastră, am venit să discut punctual.
- Dumbravă: Sunt lucruri extrem de serioase pentru Călăraşi şi pentru populaţia Călăraşiului. Noi nu glumim aici. Aţi fost una dintre persoanele care s-a agitat foarte mult legat de pierderile de apă de la această societate. Şi v-am apreciat foarte mult la acea vreme. Din analizele noastre şi din analizele pe care dumneavoastră ni le-aţi predat, reiese că sunt pierderi de 56%. Şi v-am solicitat, şi v-am rugat ca astăzi să ne prezentaţi o strategie de reducere a acestor pierderi. Se pare că dumneavoastră aţi abandonat ideea de eficienţă în momentul în care aţi ajuns pe funcţie. Dvs. astăzi trebuia să ne prezentați un document, asumat de dvs. prin care ne prezentați reducerile.
- Grama: Constat că asist, aici, la o declaraţie politică a domnului Dumbravă, la care nu vreau să particip. Eu vă cunosc din perioada în care eram la primărie şi stăteaţi la mine, la uşă, pentru staţiile electrice.
- Dumbravă: Să nu spuneţi de unde vă cunosc eu, domnule Grama, că e grav pentru dumneavoastră. Nu aveam niciodată cum să stau la uşa dumitale.
- Grama: Ai stat la mine, la uşă, eram ocupat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Fără apă de aproape 48 de ore, în plină iarnă. Locatarii din zona Direcției Agricole Călărași așteaptă cisterna
Știri
Dezvăluiri din umbrele istoriei: Lagărul ascuns de la Călărași și supraviețuitorii pogromului de la Iași
Stația finală pentru primul “tren al morții” care a părăsit Iașiul după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași. În acel pogrom devastator, mii de evrei au fost uciși pe străzile orașului, împușcați în curtea Chesturii de Poliție sau sufocați în vagoanele sigilate ale trenurilor. Totuși, povestea celor peste o mie de supraviețuitori care au fost ținuți captivi timp de două luni la Călărași rămâne puțin cunoscută. Dacă locurile din Moldova asociate cu pogromul – precum fosta Chestură din Iași, gările și gropile comune din Târgu Frumos, Podu Iloaiei sau Roman – au devenit repere ale memoriei colective, Călărașiul a rămas un punct obscur, plin de întrebări fără răspuns.
Ce reprezenta, de fapt, “lagărul de la Călărași”? Nu era un lagăr tradițional, ci un ansamblu de clădiri improvizate pentru detenție. Regimul era dur, marcat de foamete, mizerie și abuzuri, dar cu unele ameliorări datorate intervențiilor externe. Câți au murit? Oficial, 98 până la sfârșitul lui august 1941, din cauze precum septicemie, insuficiență renală, stop cardiac sau dizenterie, deși supraviețuitorii vorbesc de până la 200 de victime. Numele lor sunt parțial cunoscute din arhive, iar trupurile au fost îngropate în gropi comune sau individual în Cimitirul Evreiesc local. Mulți deținuți au fost exploatați la muncă forțată în port sau ateliere militare, unde au suferit umilințe și violențe.
Alți 69 de muribunzi au fost plasați la Școala din Măgureni, unde 40 au decedat rapid. Circa 35 au fost internați în spitalul local, cu alte pierderi. “Personalitățile” evreiești – aproximativ 80, inclusiv copii – au fost mutate în cele două sinagogi de pe strada Sfântul Nicolae (demolate în anii ’70), cu condiții ceva mai bune, dar aglomerate. Intervenția reprezentanților Federației Uniunii Comunităților Evreiești, precum Iancu Abramovici și Fred Șaraga, a adus haine, medicamente și hrană, permițând redistribuiri. Astfel, 420 de evrei au ajuns la magaziile Finți de pe malul canalului, lăsând la cazarmă muncitori și meseriași.
Statisticile oficiale arată că majoritatea deținuților (688) aveau între 21 și 50 de ani, cu 163 minori și 110 vârstnici. Profesii variate: funcționari, comercianți, croitori, muncitori, plus intelectuali și rabini. Trei medici evrei au primit permisiune să circule între locații. Spre sfârșitul lunii august, supraviețuitorii – 1.011 în total – au fost trimiși înapoi la Iași în două tranșe, dar listele oficiale înregistrează doar 902 nume.
Morții au fost înhumați în Cimitirul Evreiesc, cu un monument ridicat ulterior lângă gropile comune – fotografiat în 1950, dar deteriorat. În 1978-1979, rămășițele au fost exhuminate în secret și reînhumate în Israel, la Holon, cu aprobarea autorităților române. Această poveste tragică, scoasă la lumină din arhive și ruine, completează harta durerii pogromului de la Iași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Avarie la rețeaua de apă: furnizarea apei potabile, întreruptă temporar în municipiul Călărași
Misterul marelui Curassow din jungla tropicală
Kola: O călătorie spre inima Pământului
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
