O declarație politică depusă în Parlament de deputatul AUR Mihai Claudiu Gheorghe pune reflectorul pe un fenomen care, în opinia sa, a scăpat de sub control: împrumuturile tot mai mari contractate de administrațiile locale, uneori dincolo de capacitatea reală de rambursare. Parlamentarul avertizează că multe dintre aceste credite, semnate sub eticheta „dezvoltării”, vor fi plătite de generațiile viitoare, fără ca localitățile să fi câștigat cu adevărat ceva în schimb.

Potrivit deputatului, România se confruntă cu „o formă tăcută de îndatorare națională”, amplificată de credite luate pentru cheltuieli curente, proiecte minore sau investiții fără valoare economică. În unele localități, gradul de îndatorare ar fi depășit deja pragul de sustenabilitate, riscând să blocheze bugetele pentru următorii 15–20 de ani.

Lege pentru responsabilitate financiară locală

Mihai Claudiu Gheorghe cere introducerea urgentă a unei legi care să limiteze gradul maxim de îndatorare, raportat la veniturile proprii ale primăriilor și la capacitatea reală de rambursare. Nicio autoritate locală nu ar trebui, spune el, să poată semna un credit fără o analiză de impact aprobată de Ministerul Finanțelor și avizată de Curtea de Conturi. O astfel de reglementare ar aduce disciplină bugetară și ar pune frână „populismului financiar” practicat în multe județe.

Advertisement

Registru național al datoriilor locale

Parlamentarul propune înființarea unui „Registru Național al Datoriilor Locale”, un instrument public în care să fie listate toate împrumuturile contractate de administrațiile locale: suma, dobânda, durata creditului, destinația banilor și sursa de rambursare. Scopul ar fi ca cetățenii să poată vedea clar motivele îndatorării și să ceară socoteală aleșilor care exagerează.

Credite doar pentru proiecte cu impact real

Deputatul Gheorghe critică împrumuturile folosite pentru „proiecte de imagine” sau lucrări fără valoare economică și solicită orientarea banilor către investiții cu impact măsurabil: infrastructură rutieră, utilități, rețele de apă și canalizare, modernizarea spitalelor sau digitalizarea administrației.

„Fiecare leu împrumutat trebuie să producă valoare, nu doar lucrări cosmetice”, este mesajul transmis de deputat.

Advertisement

Răspundere pentru aleșii care lasă datorii pe 25 de ani

Parlamentarul consideră incorect ca un primar să contracteze un împrumut pe 20–25 de ani și să plece liniștit după patru ani de mandat. El propune introducerea unui mecanism prin care aleșii locali să răspundă administrativ, patrimonial și, acolo unde se constată abuzuri sau lipsă de diligență, chiar penal pentru deciziile financiare care împovărează comunitățile.

Educație financiară pentru primăriile mici

În cazul primăriilor mici, în special din mediul rural, deputatul susține că îndatorarea vine de multe ori din necunoaștere. Soluția propusă: un program guvernamental de asistență și formare financiară pentru administrațiile locale, astfel încât acestea să poată planifica strategic și să evite deciziile păguboase.

În finalul declarației politice, Mihai Claudiu Gheorghe avertizează că, în lipsa unor limite clare și a unor reguli stricte, România riscă să transmită generațiilor viitoare „un stat sufocat de datorii”.

Advertisement

„Nu putem construi viitorul copiilor noștri pe credite pe care ei vor fi obligați să le plătească. Dezvoltarea adevărată nu lasă în urmă datorii, ci rezultate durabile și echilibru financiar”, conchide deputatul AUR.

Declarație politică

Împrumuturile uriașe ale administrațiilor locale – datorii pentru următoarele generații

Domnule Președinte,
Stimați colegi,

România traversează o perioadă în care tot mai multe administrații locale se împrumută masiv, uneori dincolo de capacitatea lor reală de rambursare.
Acest fenomen a devenit o formă tăcută de îndatorare națională, o povară care riscă să se întindă pe generații.
Sub pretextul dezvoltării, se semnează credite pentru lucrări minore, pentru cheltuieli curente sau pentru proiecte fără finalitate economică.
Iar din păcate, în multe localități, nivelul datoriilor depășește deja pragul de sustenabilitate.

Advertisement

Trebuie spus clar: dezvoltarea pe datorie nu este o strategie, ci o amânare a problemelor reale.
Iar când aceste împrumuturi nu aduc valoare adăugată comunității, ele nu sunt investiții, ci poveri.
În loc să creăm locuri de muncă și infrastructură utilă, riscăm să blocăm bugetele locale pentru următorii 20 de ani.

1️⃣ O lege a responsabilității financiare locale
Este nevoie urgentă de o lege care să limiteze gradul maxim de îndatorare al administrațiilor locale, raportat la veniturile proprii și la capacitatea reală de rambursare.
Nicio primărie nu ar trebui să poată contracta credite fără o analiză de impact aprobată de Ministerul Finanțelor și fără avizul Curții de Conturi.
Această lege ar introduce disciplină bugetară și ar opri populismul financiar practicat în multe județe.

2️⃣ Transparență totală în împrumuturi
Fiecare credit contractat de o administrație locală trebuie să fie public, ușor de înțeles și ușor de urmărit de către cetățeni.
Să fie clar afișat pentru ce se iau banii, ce dobândă se plătește, cât timp și din ce surse se rambursează.
Un „Registru Național al Datoriilor Locale” ar oferi o imagine completă a gradului de îndatorare din fiecare județ și ar permite opiniei publice să ceară răspundere celor care exagerează.

3️⃣ Prioritizarea investițiilor reale
În locul creditelor pentru proiecte de imagine, primăriile trebuie sprijinite să acceseze fonduri nerambursabile – europene, guvernamentale sau din parteneriate public-private.
Acolo unde se contractează împrumuturi, acestea trebuie să vizeze investiții cu impact economic măsurabil: infrastructură de transport, utilități, rețele de apă și canalizare, modernizarea spitalelor sau digitalizarea administrației.
Fiecare leu împrumutat trebuie să producă valoare, nu doar lucrări cosmetice.

4️⃣ Responsabilitate politică reală
Nu este corect ca un primar să contracteze un împrumut pe 25 de ani și să plece liniștit după patru ani de mandat.
Trebuie introdus un mecanism prin care aleșii locali să răspundă patrimonial și administrativ pentru decizii financiare iresponsabile.
Cei care girează împrumuturi inutile trebuie să fie trași la răspundere, inclusiv penal, acolo unde se constată abuzuri sau lipsă de diligență.

Advertisement

5️⃣ Educație financiară și consiliere pentru administrațiile mici
Multe primării mici, mai ales în mediul rural, se împrumută nu din rea-voință, ci din necunoaștere.
Este nevoie de un program guvernamental de asistență financiară și formare pentru administrațiile locale, pentru a evita decizii costisitoare și a stimula planificarea strategică pe termen lung.

Stimați colegi, dacă nu vom acționa acum, riscăm să transmitem generațiilor viitoare un stat sufocat de datorii.
Nu putem construi viitorul copiilor noștri pe credite pe care ei vor fi obligați să le plătească.
România are nevoie de administrații responsabile, transparente și orientate spre investiții reale, nu spre împrumuturi electorale.

Este timpul ca Guvernul și Parlamentul să trateze acest subiect cu seriozitate, să reglementeze împrumuturile locale și să ofere comunităților soluții sustenabile.
Pentru că dezvoltarea adevărată nu lasă datorii, ci rezultate durabile și echilibru financiar.

Vă mulțumesc!

Deputat Mihai Claudiu Gheorghe
Parlamentul României

Advertisement

Consilierul local Amelia Giurcan, lider USR Călărași, atrage atenția asupra unor facturi la apă considerate nejustificat de mari, acuzând operatorul Ecoaqua SA de consumuri inexplicabile, lipsă de transparență și transferarea responsabilității către consumatori.

Într-o postare publică, Giurcan a anunțat că ultima factură primită pentru trei persoane a ajuns la 713 lei, în condițiile în care imobilul are apometre cu telecitire, iar verificările făcute la nivelul blocului nu indică nicio avarie care să justifice un astfel de consum.

„Facturile au explodat fără explicații credibile”

Consilierul local susține că luna trecută Ecoaqua a notificat locatarii privind existența unor „pierderi”. Totuși, verificările la fața locului contrazic această ipoteză:

• subsolul blocului este complet uscat, fără infiltrații;
• un instalator autorizat a confirmat că nu există nicio problemă în interiorul imobilului;
• telecitirea apometrelor este gestionată exclusiv de operator.

„Și totuși, facturile noastre au explodat. Cine explică acest ‘consum’ uriaș și de ce trebuie să plătească oamenii ceva ce nu pot verifica?”, întreabă Giurcan.

Ea spune că simplii consumatori nu au nicio posibilitate de a valida corectitudinea datelor preluate de sistemul Ecoaqua și că, în lipsa unor dovezi clare, sumele cerute sunt „arbitrare și împovărătoare”.

Advertisement

Critici la adresa modului în care operatorul gestionează situația

Consilierul local susține că este „anormal ca nota de plată să vină automat către proprietari fără dovezi clare și fără ca cineva să-și asume responsabilitatea”.

În plus, Giurcan afirmă că, odată cu intervențiile recente la canalizare, locuitorii din zonă se confruntă cu mirosuri puternice, în timp ce prețurile cresc, iar calitatea serviciilor scade.

„Cine protejează consumatorul?”

Amelia Giurcan ridică întrebări directe:

• Cine verifică sistemul de telecitire?
• Cine confirmă realitatea „pierderilor” facturate?
• Cine apără consumatorul în fața unui operator de monopol?

Consilierul face apel și la alți călărășeni care s-au confruntat cu situații similare să își spună experiența, sugerând că problema ar putea fi una extinsă.

Advertisement