Știri
Muzeul Dunării de Jos – exponatul lunii decembrie: Călimară dublă de birou
Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna decembrie, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, Călimară dublă de birou.
Călimara, care face parte din Colecția de Istorie Modernă și Contemporană a muzeului, având numărul de inventar 59636, este achiziționată în anul 2020, este confecționată din bronz, în stil Baroc și datează din secolul XVIII. Piesa prezintă și doua recipiente ceramice în care se punea cerneala.
Conform Dicționarului Explicativ al limbii Române călimara este un vas mic, de obicei făcut din sticlă, porțelan, plastic sau metal, în care se ține cerneala utilizată pentru scrierea cu pană sau cu toc. Călimările, de obicei sunt dotate cu un capac care contribuie la prevenirea contaminării, evaporării sau vărsării accidentale a cernelei, dar și a expunerii excesive a acesteia la aer.
Un tip special de călimări erau acelea care nu permiteau cernelei să se verse, chiar dacă nu aveau capac. Asta se datora contrucției lor speciale, prin care gura vasului era îndoită și prelungită în interiorul călimării. Astfel, la întoarcerea călimării cu josul în sus, lichidul din ea nu se vărsa (tehnologia funcționa doar în cazul când în călimară erau cantități mici de cerneală, până la max. jumătate din volumul ei).
Deloc surprinzător, cerneala a apărut odată cu peniţele, iar evoluţia a fost marcată de cel puţin la fel de multe momente importante ca şi dezvoltarea instrumentelor ce-o conţineau. Cerneala folosită pentru peniţele primitive de trestie ale egiptenilor avea culoarea neagră, caracteristică datorată pulberii de cărbune sau cenuşii pulverizate.
Adeseori, aceste ingrediente erau amestecate, apoi adăugate unui ulei de candelă ce conţinea o gelatină derivată dintr-o fiertură de piei de
măgar. Acest element final, ce conferea vâscozitate cernelii, avea un miros neplăcut, pentru înlăturarea căruia se adăuga o anumită cantitate
de ulei de mosc. Cea mai veche reţetă păstrată de preparare a acestui lichid parfumat şi primitiv folosit pentru scris datează din anul 2697
î.Hr. Pulberea de cărbune a rămas ingredientul principal al cernelurilor de-a lungul întregului ev mediu, deşi diferite civilizaţii au
experimentat şi alte combinaţii, adăugând răşini sau lianţi. Vreme îndelungată, compoziţia cernelurilor tipografice a fost ţinută în mare secret de către tipografi, care le preparau ei înşişi. Ingredientele de bază erau negrul de fum şi uleiul de in reduse prin încălzire.
Prima fabrică de cerneluri pentru tipografie a fost deschisă abia în anul 1818, de către Pierre Lorilleux. Multe dintre neajunsurile provocate de cerneală, mai ales tendinţa particulelor sale microscopice de a bloca vârfurile stilourilor, au fost rezolvate prin inventarea solvenţilor sintetici; aceştia, adăugaţi unor soluţii apoase, au produs cerneala modernă. Tehnologia se confruntă mereu cu noi provocări: în
momentul în care stilourile ajunseseră la un grad ridicat de perfecţiune, a apărut un nou tip de obiect de scris, având specificaţii proprii pentru tipul de cerneală ce putea fi folosit. Cerneala destinată pixurilor se obţinea iniţial dintr-o soluţie de colorant în acid oleic, căreia i se adăugau uleiuri şi răşini speciale pentru îmbunătăţirea proprietăţilor de curgere. Însă, din cauza caracterului lor uleios, primele cerneluri de acest tip necesitau un timp îndelungat pentru a se usca, mânjind hârtia cu o frecvenţă enervantă. Mai mult, dacă paginile scrise erau puse una peste alta, scrisul se lua de pe o pagină pe alta, lăsând urme inestetice.
Soluţia modernă pentru această problemă, la care se adăugau şi altele, a fost sintetizarea noilor coloranţi organici fără uleiuri şi a solvenţilor cu uscare rapidă ce-i conţineau. Pasta modernă de pixuri, o reţetă ce conţine coloranţi organici, glicoli, alcooli aromatici şi eteri polihidrati, are o vâscozitate de aproximativ 10.000 de ori mai mare decât apa, se usucă rapid şi nu se decolorează nici dacă este expusă direct luminii solare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Trupul neînsuflețit a fost dus în municipiul Oltenița, iar apoi a fost înmormântat în comuna Mitreni, acolo unde este înmormântată și mama medicului. Moartea sa a lăsat în urmă durere, confuzie și numeroase semne de întrebare.
Descoperirea a fost făcută, se pare, chiar de tatăl stomatologului, care a alertat autoritățile. La fața locului au ajuns echipaje medicale și criminaliști, iar polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele decesului. Primele verificări nu au indicat urme vizibile de violență, urmând ca rezultatele medico-legale să ofere un răspuns clar în următoarea perioadă.
În spațiul public au circulat inițial informații contradictorii, inclusiv legate de locul exact în care s-a produs decesul. Pentru a clarifica aceste aspecte și pentru a obține un punct de vedere, jurnaliștii de la Călărași Press au încercat să o contacteze pe logodnica a medicului, cea care lucra împreună cu el în cadrul cabinetului stomatologic.
Contactată telefonic, aceasta a adoptat o poziție rezervată și a refuzat să ofere detalii legate de ultimele discuții sau de contextul personal dinaintea tragediei. În dialogul purtat, femeia a evitat să răspundă întrebărilor legate de relația dintre cei doi și de eventualele probleme care ar fi putut exista, invocând starea de șoc și perioada de doliu.
Singura precizare pe care a acceptat să o facă a fost aceea că medicul nu a decedat în cabinetul stomatologic, ci în apartament, iar lumânările și fotografia amplasate la cabinet au fost puse pentru informarea pacienților. De asemenea, aceasta a cerut insistent respectarea perioadei de doliu și a refuzat categoric să vorbească despre eventuale probleme personale sau despre starea emoțională a stomatologului.
Fosta logodnică a mai spus că așteaptă concluziile anchetei medico-legale, susținând că doar acestea vor putea lămuri exact ce s-a întâmplat. Până atunci, a cerut presei să evite speculațiile și publicarea unor detalii care ar putea crea posibile confuzii.
Între timp, vecinii și cunoscuții vorbesc despre Mihai Tudor ca despre un profesionist respectat, cu o carieră stabilă și planuri de viitor. Tocmai această imagine a unui om aparent împlinit face ca tragedia să fie cu atât mai greu de înțeles.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Locuitorii municipiului Călărași sunt invitați la o porție zdravănă de râs la începutul acestui an. Marți, pe data de 20 ianuarie, Centrul Județean de Cultură Călărași găzduiește spectacolul de stand-up comedy „De câte ori, femeie!”, un show care promite să transforme o seară obișnuită de marți într-un eveniment memorabil.
Protagoniștii serii sunt trei dintre cei mai în vogă comedianți din România: George Tănase, Ioana State și Mădălina Mihai. Aceștia vin în fața publicului călărășean cu un concept de spectacol care explorează, într-o manieră amuzantă și fără filtre, complexitatea relațiilor moderne, peripețiile cotidiene și micile absurdități ale vieții de zi cu zi.
Evenimentul va avea loc în Sala Barbu Știrbei. Spectacolul este programat să înceapă la ora 19:30, iar accesul publicului în sală va fi permis începând cu ora 18:30, pentru a asigura o intrare fluidă și fără aglomerație.
Biletele sunt disponibile în format electronic, iar spectatorii sunt încurajați să își rezerve locurile din timp pentru a se bucura de acest maraton al comediei.
Biletele pot fi achiziționate direct de pe platforma iabilet.ro, accesând linkul oficial: AICI!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Comuna Roseți a sărbătorit Boboteaza din acest an în spiritul credinței, al tradiției și al solidarității, cu sprijinul administrației locale și al întregii comunități.
Pe 6 ianuarie 2026, locuitorii comunei s-au reunit la biserică pentru a participa la slujba de sfințire a apei, într-o atmosferă de liniște și reculegere. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Roseți, alături de instituțiile care au asigurat buna desfășurare a întregii zile: Ambulanța, SMURD, Pompierii și Jandarmeria.
Primarul George Chiriță a transmis un mesaj de mulțumire și apreciere pentru toți cei implicați:
„Doresc să mulțumesc din suflet tuturor oamenilor care au participat și au fost alături de noi la acest eveniment deosebit. Mulțumesc comunității din Roseți pentru implicare, respect și spirit civic, precum și preoților care au contribuit la păstrarea acestei frumoase tradiții.”
Edilul a subliniat, de asemenea, importanța unității și a valorilor care țin o comunitate puternică și solidară:
„Boboteaza ne reamintește cât de important este să fim uniți, să ne respectăm valorile și să avem grijă unii de alții.”
Cu sprijinul administrației locale, evenimentul s-a desfășurat în cele mai bune condiții, iar atmosfera a fost una de comuniune și bucurie spirituală.
Comuna Roseți rămâne, și în 2026, un exemplu de respect față de tradiții și colaborare între cetățeni și autorități.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Revoluție în slăbit: Wegovy devine pastilă zilnică – adio injecții săptămânale!
Stomatologul Mihai Tudor, condus pe ultimul drum marți, 6 ianuarie. Noi ipoteze ies la iveală
Senatorul Cristian Rusu deschide un nou cabinet parlamentar începând cu 8 ianuarie 2026
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
