Știri
Muzeul Dunării de Jos – exponatul lunii decembrie: Călimară dublă de birou
Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna decembrie, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, Călimară dublă de birou.
Călimara, care face parte din Colecția de Istorie Modernă și Contemporană a muzeului, având numărul de inventar 59636, este achiziționată în anul 2020, este confecționată din bronz, în stil Baroc și datează din secolul XVIII. Piesa prezintă și doua recipiente ceramice în care se punea cerneala.
Conform Dicționarului Explicativ al limbii Române călimara este un vas mic, de obicei făcut din sticlă, porțelan, plastic sau metal, în care se ține cerneala utilizată pentru scrierea cu pană sau cu toc. Călimările, de obicei sunt dotate cu un capac care contribuie la prevenirea contaminării, evaporării sau vărsării accidentale a cernelei, dar și a expunerii excesive a acesteia la aer.
Un tip special de călimări erau acelea care nu permiteau cernelei să se verse, chiar dacă nu aveau capac. Asta se datora contrucției lor speciale, prin care gura vasului era îndoită și prelungită în interiorul călimării. Astfel, la întoarcerea călimării cu josul în sus, lichidul din ea nu se vărsa (tehnologia funcționa doar în cazul când în călimară erau cantități mici de cerneală, până la max. jumătate din volumul ei).
Deloc surprinzător, cerneala a apărut odată cu peniţele, iar evoluţia a fost marcată de cel puţin la fel de multe momente importante ca şi dezvoltarea instrumentelor ce-o conţineau. Cerneala folosită pentru peniţele primitive de trestie ale egiptenilor avea culoarea neagră, caracteristică datorată pulberii de cărbune sau cenuşii pulverizate.
Adeseori, aceste ingrediente erau amestecate, apoi adăugate unui ulei de candelă ce conţinea o gelatină derivată dintr-o fiertură de piei de
măgar. Acest element final, ce conferea vâscozitate cernelii, avea un miros neplăcut, pentru înlăturarea căruia se adăuga o anumită cantitate
de ulei de mosc. Cea mai veche reţetă păstrată de preparare a acestui lichid parfumat şi primitiv folosit pentru scris datează din anul 2697
î.Hr. Pulberea de cărbune a rămas ingredientul principal al cernelurilor de-a lungul întregului ev mediu, deşi diferite civilizaţii au
experimentat şi alte combinaţii, adăugând răşini sau lianţi. Vreme îndelungată, compoziţia cernelurilor tipografice a fost ţinută în mare secret de către tipografi, care le preparau ei înşişi. Ingredientele de bază erau negrul de fum şi uleiul de in reduse prin încălzire.
Prima fabrică de cerneluri pentru tipografie a fost deschisă abia în anul 1818, de către Pierre Lorilleux. Multe dintre neajunsurile provocate de cerneală, mai ales tendinţa particulelor sale microscopice de a bloca vârfurile stilourilor, au fost rezolvate prin inventarea solvenţilor sintetici; aceştia, adăugaţi unor soluţii apoase, au produs cerneala modernă. Tehnologia se confruntă mereu cu noi provocări: în
momentul în care stilourile ajunseseră la un grad ridicat de perfecţiune, a apărut un nou tip de obiect de scris, având specificaţii proprii pentru tipul de cerneală ce putea fi folosit. Cerneala destinată pixurilor se obţinea iniţial dintr-o soluţie de colorant în acid oleic, căreia i se adăugau uleiuri şi răşini speciale pentru îmbunătăţirea proprietăţilor de curgere. Însă, din cauza caracterului lor uleios, primele cerneluri de acest tip necesitau un timp îndelungat pentru a se usca, mânjind hârtia cu o frecvenţă enervantă. Mai mult, dacă paginile scrise erau puse una peste alta, scrisul se lua de pe o pagină pe alta, lăsând urme inestetice.
Soluţia modernă pentru această problemă, la care se adăugau şi altele, a fost sintetizarea noilor coloranţi organici fără uleiuri şi a solvenţilor cu uscare rapidă ce-i conţineau. Pasta modernă de pixuri, o reţetă ce conţine coloranţi organici, glicoli, alcooli aromatici şi eteri polihidrati, are o vâscozitate de aproximativ 10.000 de ori mai mare decât apa, se usucă rapid şi nu se decolorează nici dacă este expusă direct luminii solare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași a organizat Topul Firmelor – Ediția 2025, un eveniment ce ar fi trebuit să marcheze performanța companiilor locale și centenarul instituției. În loc să fie o platformă de recunoaștere a antreprenorilor, manifestarea s-a transformat într-o gală dominată de reprezentanți ai administrației publice, cu participare redusă din partea mediului economic – exact a celor în numele cărora CCIA ar trebui să acționeze.
În spațiul public au apărut reacții critice, unele catalogând evenimentul drept superficial, cu accent mai degrabă pe imagine și pe „diplome protocolare” decât pe soluții pentru actualele probleme economice. Lipsa unei dezbateri autentice, absența firmelor mici – care se confruntă cu insolvențe, presiuni fiscale și dificultăți operaționale – și orientarea exclusiv către mediul administrativ au ridicat semne de întrebare privind direcția instituției.
Rareș Ionescu: „Sala a fost dominată de reprezentanți ai administrației. Participarea agenților economici a fost modestă”
Într-o poziție publică, antreprenorul Rareș Ionescu a punctat elegant, dar ferm, neconcordanțele dintre intenția declarată a evenimentului și realitatea din sală. Mesajul său evidențiază necesitatea unei schimbări de abordare.
„Am participat la Topul Firmelor din Județul Călărași – Ediția 2025 (…). A fost o ocazie importantă pentru mediul de afaceri local, însă nu pot să nu observ că participarea agenților economici a fost modestă, sala fiind dominată de reprezentanți ai administrației publice.”
„Mi-ar plăcea ca, pe viitor, acest eveniment să reflecte mai vizibil contribuția reală a companiilor la dezvoltarea județului și la îmbunătățirea vieții locuitorilor.”
„CCIA trebuie să câștige încrederea antreprenorilor și să depună eforturi mai mari pentru atragerea acestora.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un accident rutier a avut loc vineri seară, în jurul orei 19:20, în comuna Curcani, unde două autoturisme au fost implicate într-o coliziune. În total, patru persoane se aflau în vehicule, iar una dintre ele a necesitat evaluare medicală.
La fața locului au intervenit echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Călărași, inclusiv o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD. Pompierii au asigurat zona și au verificat dacă a fost nevoie de manevre de extragere.
O persoană a acuzat dureri la o mână, fiind preluată de paramedicii SMURD pentru îngrijiri medicale. După evaluare, victima a refuzat transportul la spital.
Poliția se află la fața locului și efectuează cercetări pentru a stabili modul în care s-a produs accidentul. Traficul a fost restricționat temporar pe durata intervenției.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță, mesaj ferm la Topul Firmelor: „Administratia județeană are datoria să fie un partener real pentru mediul privat”
Președintele PSD Călărași, Vasile Iliuță, a participat la ediția 2025 a Topului Firmelor din Județul Călărași, eveniment organizat în anul centenar al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură. În fața antreprenorilor, Iliuță a vorbit despre legătura directă dintre administrația județeană și mediul economic local, subliniind că dezvoltarea comunității depinde de predictibilitate, stabilitate și sprijin concret.
Oficialul a participat alături de vicepreședinții Consiliului Județean, parlamentarii de Călărași, conducerea CJ și reprezentanți ai instituțiilor locale, într-o acțiune comună de susținere a mediului de afaceri.
În cadrul evenimentului, a fost prezent și Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, care a discutat despre rolul județului Călărași în economia regională și națională.
Iliuță a transmis apreciere pentru investitorii care creează locuri de muncă și susțin economia județului: „Ei nu creează doar afaceri, ci locuri de muncă, stabilitate și perspective”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Podbalul – Ceaiul minune pentru tuse, răceală, ulcer și pneumonie
Flacăra neagră-portocalie a munților – muscarul negru și portocaliu
Recomandare de carte – „Dora și minotaurul”. Viața mea ca Picasso – Slavenka Drakulic
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
