Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 528

Cultură

Muzeul Dunării de Jos Călărași anunță debutul unei noi campanii de săpături arheologice la Măriuța, comuna Belciugatele. Ce au descoperit istoricii

Published

on

O nouă campanie de săpături arheologice a debutat în situl de la Măriuța, județul Călărași, sub coordonarea dr. Valentin Parnic de la Muzeul Dunării de Jos. Proiectul, desfășurat în colaborare cu specialiști de la Muzeul Dunării de Jos, Platforma ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București și Muzeul Municipiului București, marchează o continuare a cercetărilor începute în anii ’80 în această așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița.

Context istoric

La cercetările în tell-ul gumelnițean începute deja de peste 40 de ani, pof fi identificate câteva etape în cursul acestora, transmite Muzeul Dunării de Jos: 

Prima etapă este constituită din faza identificării sitului și a recuperării de materiale. Această etapă este reprezentată de cercetările de teren efectuate în anii ’60 de Eugen Comșa și continuate de Done Șerbănescu și George Trohani în anii ’70.

A doua etapă este reprezentată de săpăturile de salvare de la Măriuța – La Movilă, determinate de proiectul de amenajări funciare a cursului râului Mostiștea. Sub conducerea lui Mihai Șimon, cercetările din așezarea gumelnițeană s-au desfășurat în perioada 1984–1991. În urma acestor cercetări, au fost identificate două niveluri de locuire, cel superior fiind încadrat între sfârșitul fazei A2 și faza B1 a culturii Gumelnița, iar cel inferior în faza A2 a acestei culturi. S-a dovedit ulterior că ultimul nivel de locuire de la Măriuța aparține fazei B a culturii Gumelnița.

Advertisement

Cea de-a treia etapă a început în anul 2000, atunci când cercetările au fost reluate din inițiativa Muzeului Dunării de Jos Călărași și au continuat până în prezent. Această ultimă etapă se remarcă prin caracterul pluridisciplinar al cercetărilor. Până în prezent, au fost cercetate 8 locuințe abandonate, aparținând nivelului superior al așezării. Dintre acestea, reține atenția locuința SL 2, unde, foarte probabil, a funcționat un atelier de prelucrare a osului și cornului.

Ulterior, în anul 2004, s-a decis deschiderea unui nou sector pe terasa de lângă așezarea de tip tell, în vederea identificării necropolei aparținând așezării gumelnițene. Necropola de la Măriuța – La Movilă se află la aproximativ 200 m ENE de așezare. Situația identificată în acest sit este asemănătoare cu cea întâlnită în cazul altor tell-uri gumelnițene de la nord și sud de Dunăre. În majoritatea cazurilor cunoscute, cimitirele se aflau în apropierea așezărilor de tip tell, într-o zonă înaltă (de obicei pe terasă și pe pantele acesteia), neinundabilă și accesibilă.

Un proiect colaborativ

O cercetare arheologică modernă și competitivă trebuie să fie suma expertizei unei serii largi de specialiști. Materialele osteologice faunistice și antropologice sunt prelucrate și analizate de către echipa Secției de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” București și Centrul Național de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Național de Istorie a României.

Diversele categorii de artefacte sunt în curs de studiu și analiză în laboratoarele Muzeului Dunării de Jos din Călărași, Muzeului Național de Istorie a României, Universității „Valahia” din Târgoviște și Platformei ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București. Alte analize interdisciplinare pe diverse categorii de artefacte și ecofacte vor fi realizate în cadrul Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Măgurele, dar și în laboratoare din străinătate, precizează Muzeul Dunării de Jos. 

De-a lungul anilor, pe șantierul arheologic de la Măriuța s-au format studenți de la Universitatea Ovidius Constanța și Universitatea din București. Cercetarea de la Măriuța beneficiază de finanțare din partea Consiliului Județean Călărași, dar și de sprijinul constant și necondiționat al Primăriei Comunei Belciugatele din județul Călărași.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Cultură

Recomandare de carte – „ Începem cu sfârșitul” – de Chris Withtaker

Published

on

„Începem cu sfârșitul” de Chris Whitaker este un roman captivant, un bestseller New York Times care împletește cu măiestrie elemente de thriller polițist, dramă emoțională și meditație asupra vieții și pierderii. Povestea se desfășoară în micul orășel Cape Haven, California, unde Duchess Day Radley, o adolescentă de 13 ani care se autoproclamă „proscrisă”, își asumă rolul de protector al fratelui ei mai mic, Robin, și al mamei lor, Star, o femeie copleșită de propriile lupte. În paralel, șeriful Walk, un om marcat de o decizie din trecut care l-a trimis pe cel mai bun prieten al său, Vincent King, în închisoare, se confruntă cu reapariția acestuia după 30 de ani.

Whitaker construiește o intrigă complexă, plină de secrete și răsturnări de situație, care explorează teme precum loialitatea, vina și căutarea speranței în mijlocul durerii. Personajele, profund umane și memorabile, sunt punctul forte al romanului – de la tenacitatea lui Duchess la frământările interioare ale lui Walk. Scriitura sa, descrisă de critici ca fiind „straniu de frumoasă” (Newsweek), te ține captiv, iar finalul lasă o amprentă emoțională de durată.

Premiat cu CWA Gold Dagger pentru cel mai bun roman polițist, tradus în 23 de limbi și în curs de adaptare într-un serial Disney, „Începem cu sfârșitul” este o poveste sfâșietoare despre traume, familie și posibilitatea unui nou început. Recomandat iubitorilor de thrillere atipice, cu o poveste care transcende genurile.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Ultimul copil” de John Hart

Published

on

„Ultimul copil”, scris de John Hart, este un roman care îmbină suspansul intens cu o poveste profund umană, fiind distins cu prestigiosul Edgar Award pentru cel mai bun roman. Acțiunea se concentrează pe Johnny Merrimon, un adolescent de 13 ani a cărui viață perfectă este spulberată când sora lui geamănă, Alyssa, dispare fără urmă. La un an de la tragedie, Johnny rămâne singurul care crede cu tărie că sora lui trăiește, deși nu poate explica pe deplin această convingere. Hotărât să o găsească, el se aventurează în părțile întunecate ale orașului, riscând totul într-o căutare disperată.

Romanul se remarcă prin profunzimea emoțională a personajelor, în special a lui Johnny, care, în ciuda vârstei fragede, poartă povara maturității forțate de circumstanțe. Alături de el, detectivul Clyde Hunt, care nu a abandonat cazul Alyessei, adaugă o dimensiune suplimentară poveștii, încercând să-l protejeze pe băiat. Intriga devine și mai tensionată când un alt copil dispare, iar Johnny, însoțit de prietenul său, pătrunde într-un loc cu o istorie violentă, unde întâlnesc un personaj enigmatic – un evadat marcat de propria tragedie.

Criticii au lăudat romanul pentru stilul literar rafinat al lui Hart. „Cu aluzii din Salinger și Dickens, este un roman tulburător care te prinde și nu-ți mai dă drumul,” notează Daily Mail. Booklist apreciază că „eroii lui Hart au o profunzime emoțională rar întâlnită în acest gen literar, iar proza expresivă plină de grație aduce poveștile sale pe tărâmul Literaturii, cu majusculă.” Book Reporter descrie cartea ca fiind „cu adevărat rară, atât de impresionante sunt forța și grandoarea talentului de povestitor al lui Hart.”

„Ultimul copil” nu este doar un thriller, ci și o meditație asupra durerii, speranței și rezilienței. Intriga complexă, cu răsturnări de situație și elemente subtile de paranormal, ține cititorul în suspans până la finalul surprinzător, care clarifică enigmele și oferă răspunsuri neașteptate. Recomandată pasionaților de thrillere, dar și celor care apreciază dramele de familie și poveștile cu personaje bine conturate, această carte este o lectură captivantă și memorabilă.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Călărași – „Arhitectura unui oraș cu memorie”: expoziție dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Biblioteca Județeană

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași marchează Zilele Europene ale Patrimoniului prin deschiderea expoziției „Călărași – Arhitectura unui oraș cu memorie”, un demers care invită publicul să descopere legătura dintre trecut și prezentul orașului.

Tema din acest an – „Ferestre către trecut, uși către viitor” – propune o reflecție asupra felului în care arhitectura și patrimoniul pot inspira viitorul comunității. Selecția pregătită pentru vizitatori îmbină pagini de istorie, literatură și artă cu imagini ce surprind identitatea și diversitatea patrimoniului local, în dialog cu patrimoniul european.

Reprezentanții bibliotecii subliniază că expoziția devine „un spațiu al dialogului dintre trecut și prezent, o celebrare a valorilor comune care ne unesc”, oferind publicului o perspectivă sugestivă asupra evoluției orașului Călărași prin clădirile și detaliile sale arhitecturale.

Expoziția poate fi vizitată la Biblioteca Județeană Călărași; accesul publicului este încurajat pe întreaga perioadă de desfășurare a Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading