Pe 30 octombrie 1961, la ora 11:32 dimineața, deasupra arhipelagului Novaia Zemlia din Oceanul Arctic, Uniunea Sovietică a detonat „Bomba Țarului” – cea mai puternică armă nucleară construită și testată vreodată de omenire.

Dispozitivul, oficial numit AN602, avea o putere proiectată inițial de 100 de megatone, dar a fost redusă la aproximativ 50 de megatone pentru a limita contaminarea radioactivă. Chiar și așa, explozia a fost de peste 3.300 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima.

Ciuperca atomică s-a ridicat la peste 64 de kilometri înălțime, depășind stratosfera și atingând mezosfera – cea mai înaltă ciupercă nucleară înregistrată vreodată. Șocul seismic a înconjurat planeta de trei ori. Geamurile s-au spart la sute de kilometri distanță, iar unda de șoc a fost simțită chiar și în Norvegia și Finlanda. Temperatura la sol a atins instantaneu mii de grade, iar mingea de foc a avut un diametru de aproape 10 kilometri.

Testul a fost efectuat la o altitudine de circa 4 kilometri, tocmai pentru a evita contaminarea excesivă a solului. Totuși, efectele au fost devastatoare: o undă termică a ars totul pe o rază de zeci de kilometri, iar fulgerul orbitor a fost vizibil de la peste 1.000 de kilometri distanță.

Bomba Țarului nu a fost gândită ca armă practică de luptă – era prea grea, prea mare și prea greu de livrat cu un avion obișnuit. A fost o demonstrație pură de forță supremă: un mesaj adresat direct Statelor Unite, lumii occidentale și propriului popor că Uniunea Sovietică deținea cea mai terifiantă putere distructivă din istorie.

În doar câteva secunde, pe 30 octombrie 1961, omenirea a atins un prag pe care nu l-a mai depășit niciodată. A fost, și rămâne, cel mai puternic foc artificial aprins vreodată pe Pământ – un fulger îngrozitor care a arătat cât de aproape a fost lumea de autodistrugere totală în acei ani tensionați ai Războiului Rece.

Ziua de 20 ianuarie marchează momente esențiale în istorie, de la inaugurări prezidențiale americane la evenimente care au schimbat lumea. Printre cele mai notabile se numără inaugurarea lui John F. Kennedy în 1961, cu discursul iconic despre datorie civică; eliberarea ostaticilor americani din Iran în 1981, coincizând cu preluarea mandatului de către Ronald Reagan; conferința de la Wannsee în 1942, unde naziștii au planificat soluția finală; prima zi dedicată lui Martin Luther King Jr. în 1986; inaugurarea lui Barack Obama în 2009 ca primul președinte afro-american; și cea a lui Donald Trump în 2017 și 2025. Alte evenimente includ cedarea Hong Kong-ului către britanici în 1841 și prima convocare a parlamentului englez în 1265. Această dată subliniază teme de putere, libertate și transformări globale.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1356 – Edward Balliol, devenit rege al Scoției cu sprijin englez, a renunțat la tron, abdicand în favoarea regelui Angliei, Edward al III-lea.

1368 – Domnul Munteniei, Vladislav I (Vlaicu Voda), confirmă braşovenilor privilegiile lor comerciale în Muntenia (cel mai vechi privilegiu comercial cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba latină). El atesta intensificarea comerţului de “drumul Brăilei “ și face prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial in care acordă scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste râul Olt.

1390 –  S-a încheiat tratatul de la Lublin dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386 – 1418), şi Wladislaw al II-lea Jagello, regele Poloniei (1386-1434).

 1527 – Începe prima domnie a lui Petru Rareş în Moldova (până în 1538)

1775 –  S-a născut André-Marie Ampère, fizician francez, autor al legii fundamentale a electrodinamicii;

1818 – A murit Dimitrie Ţichindeal, autorul  primei culegeri de fabule în limba română, “Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţăturii”.

1840 – Willem al II-lea a devenit rege al Țărilor de Jos după abdicarea tatălui său Willem I.

1840 – Exploratorul francez Jules Dumont d’Urville conduce o expediție prin care a descoperit Adélie.

1841 – Anglia ocupă  Hong-Kong-ul. Urmare a înfrângerii Chinei în primul Război al Opiumului  din 1841,,insula Hong-Kong a fost cedată definitiv Angliei. După al doilea război al Opiumului, China cedează Angliei pentru 99 de ani Noile Teritorii. În 1997, după îndelungate negocieri, Anglia restituie Chinei colonia Hong Kong.

1880 – Apare la Bucureşti, România, revista “Literatorul”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski. Publicația va apărea cu întreruperi şi schimbări de titlu, până în 1919.

1884 –  Ia fiinţă, din iniţiativa lui Spiru Haret, “Casa pentru ajutorul şcoalelor”.

905 – Podul egiptean din Sankt Petersburg utilizat atât de către pietoni cât și de căruțe trase de cai, s-a prăbușit atunci când un escadron de cavalerie l-a traversat. Toți cei 60 de soldați căzuți în râul Fontanka au fost salvați însă câțiva cai s-au înecat. Structura actuală a podului, care încorporează sfincși si multe alte detalii ale podului construit în secolul XIX, a fost finalizată în 1955.

1907 – A murit Dimitri Mendeleev, chimist rus, care a descoperit legea periodicităţii şi a conceput clasificarea periodică a elementelor chimice;

1918 – A inceput Lupta de la Tighina (20 – 25 ianuarie 1918), s-a dat între forțele armate ale Regatului României și cele ale RUMCEROD-ului, precum și voluntari dezertați din fosta Armată Imperială Rusă și bolșevici. Avansarea trupelor române pe teritoriul Republicii Democratice Moldovenești a început după ce Sfatul Țării a votat în favoarea unirii cu România, cu toate acestea armata română a întâlnit o rezistență dârză din partea elementelor locale bolșevice și anarhiste rusești.

1923 – Partidul Ţărănesc Basarabean, condus de Ion Inculeţ, a fuzionat cu Partidul Naţional-Liberal, precum şi cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condus de Ion Nistor.

1941 – În România sunt  militarizate instituţiile și  întreprinderile de stat şi particulare, fiind puse sub controlul Marelui Stat Major sau al organelor armatei.

1942 – Înalţi oficiali nazişti se întâlnesc la Conferinţa de la Wansee, pentru a dezbate Soluţia Finală asupra Problemei Evreieşti.

1943 – A murit Pericle Papahagi, filolog, lingvist şi folclorist român.

1945 – În România se elaborează un decret-lege privind organizarea sindicatelor, precum și decretele pentru urmărirea și pedepsirea criminalilor de război și a persoanelor “răspunzătoare pentru dezastrul țării”.

1945 – Spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Germania începe în fața ofensivei armatei sovietice, o vastă operațiune de evacuare a 1.8 milioane de etnici germani din Prusia Orientală, care va lua sfârșit în urmatoarele două luni.

1946 – Generalul Charles de Gaulle demisionează.

1947 – SUA semnează Tratatul de pace cu România.

1950 – Capitala statului Israel este transferată de la Tel Aviv în  Ierusalimul de Vest, împreună cu instituţiile centrale şi ale administraţiei de stat. Statele lumii nu recunosc acest act şi îşi menţin misiunile diplomatice la Tel Aviv.

1953 – Republicanul Dwight Eisenhower devine cel de-al 34-lea preşedinte al SUA.

1961 – Democratul John F. Kennedy devine cel de-al 35-lea preşedinte al SUA, dupa învestirea sa în această funcție.

1965 – Democratul Lyndon B. Johnson devine cel de-al 36-lea preşedinte al SUA.

1969– Republicanul Richard Nixon devine cel de-al 37-lea preşedinte al SUA.

1977: Democratul Jimmy Carter devine cel de-al 39-lea preşedinte al SUA.

1981: Republicanul Ronald Reagan devine cel de-al 40-lea preşedinte al SUA.

1989: Republicanul George H. W. Bush devine cel de-al 41-lea preşedinte al SUA.

1990: A apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.

1993: Democratul Bill Clinton devine cel de-al 42-lea preşedinte al SUA.

1996: Au loc primele alegeri generale libere în teritoriile palestiniene autonome, Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est. Yasser Arafat a fost ales în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Palestiniene.

2001: George W. Bush Jr. devine cel de-al 43-lea preşedinte al SUA.

2004: Preşedintele Ion Iliescu i-a decernat Regelui Mihai I, Marele Premiu al Institutului Cultural Român.

2009: Democratul Barack Obama devine cel de-al 44-lea preşedinte al  Statelor Unite ale Americii.

2014: Se petrece accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014, în care sunt 2 morți și 5 răniți.

2016: NASA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică au anunțat că anul 2015 a fost cel mai cald an din istorie de la începutul înregistrărilor meteorologice în 1890.

2017: Republicanul Donald Trump devine cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite.

2018 – Au avut loc Proteste masive în București, în numeroase alte localități din Romania și din diaspora.

Marele curassow este o pasăre mare din familia cracidelor, răspândită în pădurile tropicale dense din America Centrală și nordul Americii de Sud, de la Mexic până în Ecuador. Masculul impresionează prin penajul negru lucios, creasta galbenă proeminentă și ciocul curbat puternic, în timp ce femela are un aspect mai discret, cu nuanțe maronii și dungi albe pe aripi și coadă. Adulții pot atinge o lungime de până la un metru, cu o greutate ce depășește patru kilograme, făcându-i una dintre cele mai mari păsări de pădure din regiune.

Trăiește în habitate umede, la altitudini joase, preferând zonele cu vegetație bogată și surse de apă. Se hrănește în principal cu fructe coapte, semințe, frunze și insecte, căutând hrana pe sol sau în copaci joși. Este o specie solitară sau trăiește în perechi, evitând grupurile mari. Masculul emite sunete puternice, asemănătoare unui răcnet, pentru a marca teritoriul, mai ales în sezonul de reproducere. Femela depune de obicei două ouă albe în cuiburi simple construite în copaci, iar puii sunt precoci, capabili să zboare la scurt timp după eclozare.

Din păcate, marele curassow este clasificat ca specie vulnerabilă, confruntându-se cu amenințări majore precum vânătoarea excesivă pentru carne și pene, precum și defrișările intensive care distrug habitatul natural. Eforturile de conservare includ protejarea rezervațiilor naturale și programe de reproducere în captivitate pentru a preveni dispariția. Observarea acestei păsări în sălbăticie oferă o experiență unică, subliniind importanța biodiversității tropicale.