Sorana Cîrstea, proaspăt câștigătoare a turneului WTA 250 „Tennis in the Land” de la Cleveland, a trecut printr-un moment șocant în timpul șederii sale la New York, unde participa la US Open. În loc să se bucure de succesul obținut, jucătoarea româncă a fost victima unui furt în hotelul The Fifty Sonesta, aflat în apropiere de Times Square.

Din camera 314, hoții au sustras trofeul câștigat cu doar câteva zile înainte, un obiect cu o valoare profund sentimentală pentru sportivă. Sorana a transmis un mesaj emoționant pe rețelele sociale, rugându-i pe cei responsabili să-i returneze trofeul:

„Celui căruia mi-a furat din camera 314 trofeul de la Cleveland, te rog să mi-l dai înapoi! Nu are nicio valoare materială, doar una sentimentală! Aș aprecia tare mult! Mulțumesc, Sorana”.

Deși eliminată în turul doi la US Open de Karolina Muchova, pierderea trofeului a fost mult mai dureroasă decât înfrângerea sportivă. Trofeul de la Cleveland este al treilea titlu WTA din cariera Soranei, după cele obținute la Tașkent (2008) și Istanbul (2021), și simbolizează o revenire spectaculoasă în circuit.

Mesajul ei a stârnit un val de solidaritate din partea fanilor și colegilor din lumea tenisului, iar apelul sincer rămâne o speranță că trofeul va fi recuperat.

Advertisement

Sturzul la sol Kivu (Geokichla piaggiae tanganjicae), o subspecie a sturzului abisinian, este o pasăre fascinantă, dar extrem de discretă, care trăiește în pădurile montane din regiunea Albertine Rift, în estul Africii. Găsită în estul Republicii Democrate Congo, sud-vestul Ugandei, Rwanda și nordul Burundiului, această pasăre preferă pădurile umede subtropicale sau tropicale de altitudine, între 1.800 și 3.300 de metri. Numele său științific onorează exploratorul italian Carlo Piaggia, care a explorat Africa de Est în secolul al XIX-lea.

Caracteristici fizice

Sturzul la sol Kivu este o pasăre de talie medie, măsurând 19–20 cm în lungime și cântărind între 43 și 65 de grame. Are un penaj atrăgător, dar discret: capul și fața sunt de un portocaliu-ruf intens, cu un inel alb distinct în jurul ochilor, care îi conferă un aspect caracteristic. Pieptul și flancurile păstrează nuanțe mai puțin intense de portocaliu, în timp ce spatele este de un căprui-oliv, cu excepția cozii și a crupei, care au o nuanță portocaliu-maronie. Pe aripile pliate, se observă două bare albe proeminente, vizibile de la vârfuri până la penele acoperitoare. Puii sunt mai palizi și mai puțin viu colorați decât adulții.

Habitat și comportament

Această pasăre trăiește în desișurile pădurilor montane, fiind extrem de timidă și greu de observat, mai ales subspecia tanganjicae, care este considerată una dintre cele mai discrete din specia sa. Preferă zonele cu mușchi și licheni, aproape de pâraie forestiere, dar poate fi întâlnită și în luminișuri sau la marginea potecilor. De obicei, este solitară, dar în anumite zone, mai mulți indivizi pot fi observați în apropiere.

Sturzul la sol Kivu își caută hrana pe sol, săltând sau alergând sub copaci și în vegetația densă. Se hrănește în principal cu viermi de pământ, miriapode, melci, insecte și larvele acestora, dar consumă și fructe, în special smochine și fructe de pădure, precum și semințe. Ocazional, urmărește roiurile de furnici pentru a se hrăni cu insectele dislocate. În sezonul secetos, zboară spre sursele de apă pentru a se hidrata, dar se retrage rapid în desiș la cel mai mic semn de pericol.

Advertisement

Deși este o pasăre tăcută, sturzul la sol Kivu emite un „seeep” ascuțit atunci când este deranjat și un „tuc” repetitiv, specific sturzilor. Cântecul său este melodios, compus dintr-o serie de fraze fluierate, descrise ca „chee-cheeleeroo-chruup” sau „wurr teeeu weeeu”, cu note dulci, răgușite și triluri. Strigătul său de alarmă este un „kraï kraï kraï” ascendent.

Reproducere

Sezonul de reproducere al sturzului la sol Kivu are loc în timpul sezonului ploios, din februarie până în iunie în Rwanda și până în iulie în Uganda, cu o a doua perioadă din septembrie până în decembrie. Cuibul, în formă de cupă, este construit din mușchi, tije de ferigi, fibre și rădăcini, fiind amplasat în vegetație densă. Femela depune ouăle în această structură, iar puii sunt hrăniți cu hrană bogată în proteine, precum insecte.

Amenințări și conservare

Sturzul la sol Kivu este amenințat de pierderea habitatului datorită defrișărilor și fragmentării pădurilor montane. Subspecia tanganjicae este considerată vulnerabilă, iar eforturile de conservare sunt esențiale pentru protejarea acestui habitat unic. Organizații precum BirdLife International monitorizează starea acestei specii și promovează conservarea pădurilor din regiunea Albertine Rift.

Curiozități

• Sturzul la sol Kivu este atât de discret încât este rareori observat, chiar și de ornitologi experimentați.

• Numele său este legat de regiunea Kivu din Republica Democrată Congo, o zonă bogată în biodiversitate, dar afectată de conflicte și degradarea mediului.

• Datorită penajului său colorat, dar bine camuflat, este o pasăre apreciată de pasionații de birdwatching, deși observarea sa necesită răbdare și noroc.

Sturzul la sol Kivu este un simbol al fragilității ecosistemelor montane africane, o pasăre care, deși ascunsă, joacă un rol important în echilibrul natural al pădurilor sale natale.

Advertisement

Într-o lume în care deșeurile alimentare reprezintă o problemă majoră, o soluție inovatoare câștigă teren: fermele de insecte. La cea mai mare fermă de insecte din lume, situată în Cape Town, Africa de Sud, 10 miliarde de viermi lucrează neobosit pentru a recicla deșeurile alimentare. Această inițiativă, condusă de compania AgriProtein, folosește larvele muștelor soldați negri (Hermetia illucens) pentru a transforma resturile organice în produse valoroase, cum ar fi furaje pentru animale și îngrășăminte organice.

Cum funcționează reciclarea cu viermi?

Larvele muștelor soldați negri sunt adevărate campioane ale reciclării. Aceste insecte pot consuma o gamă largă de deșeuri organice, de la resturi de fructe și legume până la subproduse din industria alimentară. În doar câteva săptămâni, larvele descompun deșeurile, reducând volumul acestora cu până la 80%. În proces, ele produc o biomasă bogată în proteine, care poate fi folosită ca hrană pentru animale, și un compost natural, ideal pentru agricultură.

Ferma din Cape Town procesează zilnic tone de deșeuri alimentare, care ar ajunge în gropile de gunoi, eliberând metan, un gaz cu efect de seră. Prin această metodă, ferma nu doar că reduce poluarea, dar contribuie și la economia circulară, transformând deșeurile în resurse valoroase.

Impactul asupra mediului

Sistemul alimentar global este responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră. Deșeurile alimentare, în special, agravează această problemă, deoarece se descompun în gropile de gunoi, eliberând metan. Prin reciclarea deșeurilor cu ajutorul insectelor, ferme precum AgriProtein oferă o soluție sustenabilă, reducând dependența de metodele tradiționale de gestionare a deșeurilor și diminuând amprenta de carbon.

Advertisement

Mai mult, proteina produsă de larve este o alternativă ecologică la furajele tradiționale, cum ar fi făina de pește sau soia, care necesită suprafețe mari de teren și resurse naturale. Înlocuirea acestor furaje cu proteine din insecte poate reduce defrișările și consumul de apă, contribuind la protejarea biodiversității.

Viitorul industriei insectelor

Ferma din Cape Town este doar începutul. Industria insectelor este în creștere, cu aplicații care variază de la producția de hrană pentru animale la alimente pentru consum uman. În țări precum Olanda și Canada, fermele de insecte sunt deja integrate în lanțurile de aprovizionare, iar cercetările continuă să exploreze noi modalități de utilizare a insectelor în biotehnologie.

Cu toate acestea, provocările nu lipsesc. Reglementările stricte privind utilizarea insectelor în hrana animalelor și percepțiile culturale despre consumul de insecte pot încetini adoptarea pe scară largă. Totuși, beneficiile ecologice și economice ale acestei industrii sunt greu de ignorat.

Cea mai mare fermă de insecte din lume demonstrează că soluțiile sustenabile pot veni din surse neașteptate. Cu 10 miliarde de viermi care transformă deșeurile alimentare în resurse valoroase, această inițiativă arată cum natura poate inspira inovații pentru un viitor mai curat. Pe măsură ce industria insectelor se dezvoltă, ea promite să joace un rol cheie în reducerea impactului sistemului alimentar asupra planetei.

Advertisement