Connect with us

Cultură

MOJARUL CU PISTIL – EXPONATUL LUNII IUNIE LA MUZEUL DUNĂRII DE JOS

Muzeul Dunării de Jos din Călărași, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, aduce în prim-plan în luna iunie un obiect cu o încărcătură istorică deosebită – mojarul cu pistil, desemnat Exponatul lunii în cadrul proiectului educativ și cultural cu același nume.

Confecționat din aluminiu, mojarul face parte din Colecția de Istorie Modernă și Contemporană și impresionează prin forma sa cilindrică, cu gura evazată și pereți groși, care permit mărunțirea eficientă a diferitelor substanțe. Pe partea exterioară, se regăsesc două toarte dreptunghiulare menite să ofere stabilitate în timpul utilizării. Pistilul – companionul indispensabil al mojarului – are capetele rotunjite și este decorat cu elemente liniare fine.

Etimologic, „mojar” provine din latinescul mortarium, însemnând „recipient pentru sfărâmare”, în timp ce pestillum – pistilul – semnifică „cel care pisează”. Obiectele sunt atestate încă din Antichitate, fiind folosite inițial pentru prepararea medicamentelor. Poetul roman Juvenal le menționa în operele sale, consacrând mojarul și pistilul drept simboluri ale practicii farmaceutice.

Utilizat încă din preistorie pentru zdrobirea plantelor, pietrelor sau chiar insectelor în vederea obținerii de pigmenți sau leacuri, mojarul a fost un obiect de uz cotidian esențial. De-a lungul secolelor, el a fost realizat din materiale variate – de la piatră și lemn, până la sticlă și marmură – însă cel mai apreciat a rămas mojarul din bronz, considerat o piesă de bază în dotarea farmaciilor medievale.

Advertisement

În secolul al XVIII-lea, preferințele s-au mutat spre mojarul din porțelan, mai ales după ce Josiah Wedgewood l-a introdus pe piață în 1779. Manualele de chimie din aceeași perioadă avertizau asupra folosirii ustensilelor din cupru, promovând în schimb materialele neutre precum sticla, piatra sau bronzul.

Astăzi, deși utilizarea lui este tot mai rară, mojarul rămâne un simbol al tradiției și al meseriilor de odinioară. Exponatul prezentat de Muzeul Dunării de Jos readuce în atenție nu doar un simplu obiect, ci o întreagă istorie a medicinei, gastronomiei și culturii materiale.

🔎 Exponatul poate fi admirat pe tot parcursul lunii iunie în expoziția special amenajată în incinta muzeului.

🖊️ Text redactat pe baza materialului transmis de muzeograf Ciprian Cuzeli
📍 Muzeul Dunării de Jos – Călărași
🗓️ Iunie 2025 – „Exponatul lunii”

Advertisement

Cultură

Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a reprezentat România în Turcia, la Festivalul Internațional de Cultură din Akșehir

Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a participat cu onoare la un moment special organizat de Primăria orașului Akșehir, în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Cultură. Evenimentul a reunit delegații din mai multe țări, oferind un cadru prietenos pentru schimburi culturale, tradiții și suveniruri.

Reprezentanții județului Călărași au avut ocazia să promoveze valorile folclorului românesc și să participe activ la dialogul intercultural, într-un eveniment desfășurat sub semnul deschiderii și colaborării internaționale.

Un moment deosebit al vizitei l-a constituit întâlnirea delegației române cu primarul orașului Akșehir. Discuțiile purtate au întărit legăturile culturale dintre cele două comunități și au pus bazele unor noi colaborări pentru promovarea patrimoniului folcloric pe scena internațională.

Participarea ansamblului a fost posibilă prin sprijinul Centrului de Cultură și Creație – Județul Călărași și al Consiliului Județean Călărași, care continuă astfel misiunea de a valorifica și susține cultura tradițională românească în afara granițelor țării.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Marea trecere” de Cormac McCarthy

Marea trecere (The Crossing), al doilea volum al Trilogiei Frontierei a lui Cormac McCarthy, este un roman de o forță narativă și emoțională copleșitoare, care explorează teme profunde precum pierderea, destinul și confruntarea omului cu natura și cruzimea lumii. Publicat în 1994 și tradus în română la Editura Polirom, romanul continuă stilul distinctiv al autorului, caracterizat printr-o proză densă, poetică și lipsită de artificii, care captează cititorul printr-o combinație de frumusețe și brutalitate.

Marea trecere este strâns legată de primul volum al trilogiei, Căluții mei, căluți frumoși, prin stil și tematică, dar este mai întunecat și mai introspectiv. Dacă Drumul (alt roman celebru al lui McCarthy) explorează o lume post-apocaliptică, Marea trecere se concentrează pe o apocalipsă personală, în care Billy își pierde treptat iluziile despre lume. Criticii au notat că romanul are „anvergura unor revelații religioase” (Kirkus Reviews,), o trăsătură care se regăsește și în alte opere ale autorului

Marea trecere este un roman care nu se citește ușor, dar răsplătește cititorul cu o experiență literară profundă și memorabilă. Cormac McCarthy creează o poveste care este în același timp o aventură, o meditație filozofică și o elegie pentru o lume pierdută. Pentru cei care apreciază literatura care provoacă și emoționează fără a oferi răspunsuri simple, acest roman este o capodoperă. Recomand Marea trecere iubitorilor de literatură americană contemporană și celor care nu se tem să exploreze umbrele condiției umane.

Advertisement
Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte -„Căluţii mei, căluţi frumoşi” de Cormac McCarthy

„Căluții mei, căluți frumoși” („All the Pretty Horses”), primul volum al „Trilogiei frontierei” de Cormac McCarthy, publicat în 1992, este o poveste captivantă despre maturizare, aventură și pierderea inocenței, plasată în decorul sălbatic al frontierei americano-mexicane din anii 1940. Romanul îl urmărește pe John Grady Cole, un tânăr de 16 ani din Texas, care, după pierderea fermei familiei, pornește într-o călătorie spre Mexic alături de prietenul său, Lacey Rawlins, în căutarea unei vieți de cowboy, ghidat de un ideal romantic al libertății și al pământului.

McCarthy creează o narațiune bogată, în care peisajele vaste și aspre ale deșertului devin un personaj în sine, reflectând atât frumusețea, cât și pericolele lumii. Stilul său este inconfundabil: proza este lirică, dar tăioasă, cu dialoguri sparse, autentice, care surprind spiritul epocii și al locului. Povestea împletește aventura cu momente de o mare intensitate emoțională – de la camaraderie și speranță la trădare, violență și dragoste tragică, pe măsură ce John Grady se confruntă cu realitățile dure ale vieții.

Personajul principal, John Grady, este un erou complex: idealist, curajos, dar vulnerabil, a cărui pasiune pentru cai și respectul pentru codurile morale ale Vestului îl fac memorabil. Relația sa cu Alejandra, o tânără mexicană, adaugă o dimensiune romantică, dar și tragică, subliniind conflictul dintre dorințele personale și constrângerile sociale.

Deși ritmul poate părea lent pentru cititorii obișnuiți cu acțiune constantă, „Căluții mei, căluți frumoși” excelează prin profunzimea sa tematică și prin capacitatea de a surprinde frumusețea efemeră a unui mod de viață pe cale de dispariție. McCarthy explorează teme precum libertatea, sacrificiul și lupta individului împotriva unui destin implacabil, toate redate cu o măiestrie literară care i-a adus autorului recunoaștere internațională.

Advertisement

Continue Reading