Născută în 1885 în Dițești, județul Prahova, pe numele real Maria Mihăescu, Mița Biciclista a fost una dintre cele mai controversate și admirate figuri feminine ale Bucureștiului interbelic. Fiică a unei spălătorese, tânăra ambițioasă a început devreme, la doar 14-15 ani, o carieră de curtezană de lux – educată la pensioane în străinătate, vorbea fluent franceza și a avut relații cu personalități de calibru, de la Regele Leopold al Belgiei (primul său amant celebru) până la figuri marcante ale epocii.
Mița a revoluționat moravurile vremii devenind prima femeie din București care s-a plimbat cu bicicleta pe străzile centrale, mai ales pe Calea Victoriei. Gestul i-a adus porecla celebră: ziaristul George Ranetti, presupus îndrăgostit și respins, a botezat-o ironic „Mița Biciclista” în jurul anului 1898. Descrisă ca o femeie micuță (aprox. 1,60 m), blondă cu părul scurt, ochi verzi-albaștri, apărea în ținute extravagante – pantaloni de catifea mov, bluză corai, ghidon de argint – și atrăgea toate privirile aristocraților de la Capșa sau Oteteleşanu.
Era o adevărată „curvă de mare lux” (după expresia istoricului Neagu Djuvara), independentă, care își alegea singură clienții bogați. Se zvonea că a fost curtată de Nicolae Grigorescu, Octavian Goga și chiar de Regele Ferdinand, care i-ar fi dăruit casa impunătoare de pe strada Cristian Tell nr. 9-11 (lângă Biserica Amzei), evaluată la milioane de lei – un monument istoric în stil eclectic cu influențe Art Nouveau, astăzi renovat și redeschis publicului ca spațiu cultural.
Viața ei a fost plină de extravaganțe: trăsură și mașină coupé, servitori polonezi, mese la Athenee Palace, coafor de lux, vacanțe la Paris (unde a câștigat chiar o competiție de eleganță cu biciul împodobit cu flori). Înota în mare în costum sumar (pe atunci un scandal), iar un incident cu un șef de post care a somat-o să iasă din apă s-a încheiat cu o lovitură de umbrelă.
Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, dar au urmat probleme financiare. A închiriat camere din casă, mutându-se în mansardă, și a continuat să frecventeze localuri scumpe. Se zvonea că își îmbrăca soțul în haine vechi și îl trimitea la cerșit. A refuzat căsătoria cu Regele Manuel al Portugaliei, preferându-l pe doctorul Nicolae Minovici.
Casa sa, celebră azi, a fost abandonată decenii, adăpostind temporar persoane fără adăpost, dar a fost restaurată și redeschisă după 80 de ani (în 2022), devenind un punct instagramabil și cultural al Capitalei.
Mița Biciclista nu era singura legendă a epocii. Bucureștiul interbelic („Micul Paris”) avea mii de femei care practicau prostituția, multe din sărăcie sau îndemn familial. Cele de lux erau poreclite grizete, podărese sau aveau nume memorabile: Napoleon, Lina Magazia, Lili Gheorghiadis, Marie Studenta, Foamea Neagră, Angela Marioțeanu sau Cur de Fier (care locuia luxos în blocul Carlton și a murit la cutremurul din 1940). Matroanele bordelurilor purtau nume precum Șchioapa, Pica, Tanti Berta sau Madam Gonda.
Tarifele variau de la sute la mii de lei, iar cele mai căutate plăteau taxe la stat ca niște „PFA” ale vremii. Multe erau minore venite din provincie, educate în străinătate dacă aveau noroc cu protectori generoși. Regimul comunist le-a „reintegrat” ulterior, multe devenind taxatoare sau căsătorindu-se cu bărbați înstăriți.
Mița Biciclista a murit în 1968, la 83 de ani, săracă în propria casă naționalizată, dar rămâne simbolul unei epoci de extravaganță, independență și scandal. O femeie care a sfidat convențiile și a pedalat liber prin istoria Bucureștiului.
