Proiectul Kola, cunoscut și sub numele de Gaura de Foraj de la Kola, a reprezentat una dintre cele mai îndrăznețe inițiative științifice ale Uniunii Sovietice, lansată în anii 1970 cu scopul de a pătrunde cât mai adânc în scoarța Pământului și de a dezvălui misterele structurii interioare a planetei noastre.

Situat în Peninsula Kola, lângă granița cu Finlanda, acest efort titanic a implicat tehnologii avansate de foraj și o echipă de specialiști hotărâți să depășească limitele cunoscute. Cea mai impresionantă realizare a fost gaura SG-3, care a atins o adâncime record de 12.261 de metri – aproape identică cu cei 12.262 de metri adesea citați în rapoartele oficiale. Această profunzime a depășit cu mult orice alte încercări similare din lume, transformând proiectul într-un simbol al ambiției umane în explorarea geologică.

Deși inițial se visa la atingerea mantiei Pământului, forajul s-a oprit în scoarța terestră din cauza provocărilor tehnice insurmontabile. Temperaturile extreme, care au depășit 180 de grade Celsius, au topit echipamentele și au făcut imposibilă continuarea.

Rocile extrase au oferit date valoroase despre compoziția scoarței, dezvăluind straturi neașteptate de minerale și indicii despre evoluția geologică a planetei. Chiar și astăzi, Gaura de la Kola rămâne un reper în istoria științei, amintindu-ne de limitele tehnologiei și de vastitatea necunoscutului sub picioarele noastre. Proiectul a fost abandonat în anii 1990, dar moștenirea sa continuă să inspire cercetări moderne în domeniul geofizicii.

Pe 19 ianuarie 1834 s-a deschis la București Școala de muzică vocală, declamație și literatură, nucleul viitorului Conservator. Tot pe această dată, în 1889, statul român a devenit proprietar al tuturor căilor ferate, un pas important în modernizare, iar în 1999 a avut loc un episod cheie din a cincea Mineriadă.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1419 – Războiul de 100 de ani – Oraşul francez Rouen se predă lui Henric al V-lea al Angliei.

1736 –  S-a născut James Watt,inginer mecanic, cel care va crea motorul cu aburi, ceea ce a constituit o etapă importantă a revoluției industriale. A murit la 25 august 1819.

1806 – Marea Britanie a ocupat pentru a doua oară Capul Bunei Speranțe în sudul Africii, după ce cu trei ani în urmă pierduse controlul asupra acesteia.

1809 – S-a născut marele scriitor, poet si publicist american, Edgar Allan Poe; (d.07.10.1849).

1817 – O armată de peste 5.400 de soldați sub conducerea generalului José de San Martín a traversat Anzii din Argentina pentru a elibera Chile și Peru de dominația spaniolă.

1821 – În Muntenia se constituie Comitetul de Oblăduire, menit să asigure conducerea Ţării Româneşti până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Şuţu, decedat cu o zi înainte.

1834 – Se deschide, la Bucureşti, Şcoala de muzică vocală, declamaţie şi literatură a Societăţii Filarmonice, nucleul viitorului Conservator. Primul director şi profesor de literatură a fost Ion Heliade Rădulescu.

 1839 – Marina regală britanică a debarcat în portul Aden cu scopul de a opri atacurile piraților îndreptate împotriva transporturilor Companiei Britanice a Indiilor de Est.

1840 – Căpitanul american Charles Wilkes observă în timpul unei expediții de explorare, coasta estică a Antarticii și cere ca această regiune, cunoscută ulterior drept Wilkes Land, să devină parte a Statelor Unite.

1849 – În timpul apărării eroice a regiunii Munţilor Apuseni, moţii înfrîng o oaste a nemeşimii maghiare la Mărişel.

1853 – La Roma a avut loc premiera operei Trubadurul (Il Trovatore), compusa de Giuseppe Verdi.

1857 – La Chişinău, în Basarabia ţaristă, este încheiat protocolul conform căruia a fost trasată noua frontieră în partea de sud a Basarabiei ţariste, urmare a înfrangerii Rusiei în Razboiul Crimeei.

1889 – Statul român devine proprietarul tuturor căilor ferate de pe teritoriul României, cu o lungime 1.377 km.

1890 – S-a născut Stefan Procopiu, fizician român, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Iaşi, membru al Academiei Române, desemnat în două rînduri în comisia de recomandări la Premiul Nobel; (d.22.08.1972).

1915 – Fizicianul și chimistul francez Georges Claude brevetează invenția tubului de neon.

1915 – Primul Război Mondial – A avut loc primul atac aerian major asupra unor ţinte civile în Marea Britanie când două zeppeline germane au bombardat oraşele Great Yarmouth şi King’s Lynn de pe coasta estică a Angliei.

1920 – Senatul Statelor Unite ale Americii votează împotriva alăturării în Liga Națiunilor.

1923 – S-a născut într-o familie mixtă iudeo-germană, Markus Wolf, cel mai cunoscut spion al fostei RDG, fostul șef al serviciilor de informații din cadrul Securitații de Stat (STASI) , supranumit “omul fără față”, deoarece serviciile rivale de spionaj nu au dispus de o imagine fotografică a acestuia decât în anii ’80; (m. 09.11.2006).

1940 – S-a născut Paolo Borsellino, magistrat italian, victimă a Mafiei (d. 1992)

Marabu este una dintre cele mai mari și mai ușor de recunoscut păsări ale Africii, o prezență care impresionează atât prin statură, cât și prin comportament. Deși aspectul său poate părea neobișnuit sau chiar auster, marabu joacă un rol esențial în echilibrul natural al ecosistemelor în care trăiește.

Cu o înălțime ce poate depăși un metru și jumătate și o anvergură a aripilor de aproape trei metri, marabu domină peisajul savanelor, zonelor umede și marginilor de așezări umane. Capul și gâtul sunt aproape lipsite de pene, o adaptare practică ce îl ajută să se mențină curat atunci când se hrănește. Sub ciocul masiv se află un sac gular bine dezvoltat, caracteristic distinctiv al speciei, care contribuie la reglarea temperaturii corporale și la comunicare.

Marabu este un oportunist desăvârșit în ceea ce privește hrana. Se hrănește cu hoituri, resturi organice, pești, insecte, mici mamifere și chiar deșeuri provenite din apropierea orașelor. Prin consumul cadavrelor de animale, marabu contribuie la limitarea răspândirii bolilor, având un rol sanitar important, asemănător altor păsări necrofage.

Deși zborul său pare greoi la decolare, odată ajuns în aer marabu planează cu ușurință, folosind curenții ascendenți pentru a parcurge distanțe mari cu un consum minim de energie. Cuibărește de obicei în colonii, în copaci înalți sau pe stânci, unde își construiește cuiburi voluminoase din crengi. Ambii părinți participă la clocirea ouălor și la hrănirea puilor, demonstrând un comportament parental bine organizat.

În cultura locală, marabu este adesea privit cu sentimente amestecate: respect pentru utilitatea sa, dar și reținere din cauza aspectului său sever. Cu toate acestea, din punct de vedere ecologic, marabu este o specie indispensabilă, adaptată perfect la medii variate și capabilă să supraviețuiască în condiții dificile.

Marabu nu este doar o pasăre de mari dimensiuni, ci un exemplu clar al modului în care natura creează organisme eficiente, robuste și perfect integrate în ciclul vieții.