Fapt Divers
Misterul dispariției de la Stonehenge: Noaptea Fulgerelor

Fapt Divers
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său

Prigoria cu creastă de aur, cunoscută științific sub denumirea de Momotus momota, este o pasăre fascinantă din familia Momotidae, renumită pentru coloritul său vibrant și comportamentul unic. Această specie, numită și motmot cu creastă aurie, se remarcă prin penajul său spectaculos, care combină nuanțe de verde smarald, albastru turcoaz și accente aurii, în special în zona capului, unde o creastă distinctivă îi încadrează aspectul regal. Coada sa lungă, cu pene în formă de rachetă, este o altă trăsătură emblematică, pe care pasărea o mișcă ritmic, ca un pendul, pentru a comunica sau a atrage atenția.
Habitat și răspândire
Prigoria cu creastă de aur este nativă în pădurile tropicale și subtropicale din America Centrală și de Sud, fiind întâlnită din Mexic până în nordul Argentinei. Preferă zonele umede, cu vegetație densă, dar poate fi observată și în păduri secundare sau la marginea plantațiilor. Cuibărește în galerii săpate în malurile râurilor sau în sol, unde femela depune între 3 și 5 ouă.
Comportament și hrană
Aceste păsări sunt cunoscute pentru natura lor solitară sau de cuplu, fiind mai degrabă discrete. Se hrănesc cu insecte, fructe mici și, ocazional, vertebrate mici, precum șopârle. Prigoria cu creastă de aur este un vânător abil, care își pândește prada de pe o creangă, lansându-se rapid pentru a o captura cu ciocul său ascuțit.
Un aspect interesant este ritualul de curățare a penelor cozii: prigoria își taie singură porțiuni din penele cozii pentru a crea forma caracteristică de rachetă, un comportament care rămâne un mister pentru ornitologi, dar care este asociat cu atragerea partenerilor sau marcarea teritoriului.
Conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, prigoria cu creastă de aur se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului. Eforturile de conservare a pădurilor tropicale sunt esențiale pentru protejarea acestei specii și a altor viețuitoare din ecosistemele sale.
Curiozități
- Numele „motmot” provine din sunetul distinct pe care îl produce, asemănător unui „mot-mot”.
- În unele culturi indigene, prigoria este considerată un simbol al frumuseții și al armoniei cu natura.
- Are un zbor rapid, dar preferă să stea nemișcată timp îndelungat, observând mediul înconjurător.
Prigoria cu creastă de aur rămâne una dintre cele mai captivante păsări ale tropicelor, combinând eleganța estetică cu comportamente fascinante, care continuă să inspire atât iubitorii de natură, cât și cercetătorii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Fazanul Argintiu: O capodoperă a naturii

Fazanul Argintiu (Lophura nycthemera), o pasăre spectaculoasă originară din Asia de Sud-Est, fascinează prin penajul său uimitor și prezența grațioasă. Cunoscut pentru penele sale de un argintiu-alb strălucitor, obrajii roșii vibranți și coada lungă și elegantă, această specie este o adevărată minune a naturii. Întâlnit în păduri dese, pajiști și zone deluroase din țări precum China, Vietnam, Thailanda și Myanmar, Fazanul Argintiu demonstrează o adaptabilitate remarcabilă la diverse habitate.
Masculii sunt cei care atrag toate privirile, cu partea superioară a corpului de un alb-argintiu lucios, contrastând cu zona inferioară de un negru-albăstrui irizat. Cozile lor, care pot ajunge până la 70 cm, sunt decorate cu modele intricate de bare negre, fiind un punct de atracție în timpul ritualurilor de curtare. Femelele, deși mai puțin ostentative, sunt la fel de frumoase, cu penajul lor brun-oliv, perfect camuflat pentru cuibărit și hrănire. Aceste păsări trăiesc la sol, căutând semințe, fructe, insecte și mici nevertebrate, adesea văzute scormonind pe podeaua pădurii în grupuri mici.
Fazanii Argintii sunt timizi și evasivi, preferând vegetația deasă pentru a se feri de prădători precum ulii sau mamiferele. Strigătele lor blânde, sub forma unor fluierături, răsună în păduri, mai ales în sezonul de reproducere, când masculii execută dansuri elaborate pentru a atrage femelele. Aceste dansuri implică deschiderea cozii în evantai și umflarea obrajilor roșii, un ritual fascinant care subliniază splendoarea lor evolutivă.
Dincolo de frumusețea lor, Fazanii Argintii joacă un rol esențial în ecosistemele lor, contribuind la dispersarea semințelor și controlul populațiilor de insecte. Din păcate, pierderea habitatului și vânătoarea amenință unele populații, făcând conservarea lor crucială. În captivitate, sunt populari în avicultură datorită aspectului lor impresionant și comportamentului relativ calm, deși necesită spații ample pentru a prospera.
Fazanul Argintiu este mai mult decât o pasăre frumoasă – este un simbol al artei naturii, combinând eleganța cu importanța ecologică. Fie că este zărit în sălbăticie sau admirat în sanctuare, acest fazan lasă o impresie de neuitat tuturor celor care îl întâlnesc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Enigma dispariției lui David Lang: Misterul din Câmpul Galben

În septembrie 1880, un incident uimitor a avut loc lângă o fermă din Gallatin, Tennessee, sub privirile mai multor martori. Cei doi copii ai familiei Lang, George și Sarah, se jucau în fața casei, în timp ce părinții lor, David și Emma, pregăteau caii pentru a-i duce la pășune. În acel moment, judecătorul August Peck se apropia de locuința familiei cu o trăsură.
Pe când David Lang se îndrepta spre pășune împreună cu caii, a dispărut brusc și inexplicabil, sub ochii uluiți ai soției sale, ai copiilor, ai judecătorului Peck și ai angajaților de la fermă. Nimeni nu a observat vreun semn de avertizare sau vreun loc unde ar fi putut cădea. Autoritățile și vecinii au efectuat căutări extinse, dar nu au găsit nicio urmă a lui David sau a cailor săi.
La câteva luni după dispariție, copiii lui David, George și Sarah, au observat un fenomen straniu: iarba din jurul locului unde tatăl lor dispăruse își schimbase culoarea într-un galben deschis, formând un cerc cu un diametru de aproximativ 5 metri. Acest detaliu neobișnuit a alimentat speculații despre cauze supranaturale, dar misterul rămâne nesoluționat până astăzi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.