Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 12°C | Anul XI Nr. 537

Știri

MDJ / Exponatul lunii: “Natură statică” – piesă de artă plastică

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului în luna mai, în cadrul proiectului ”Exponatul Lunii”, o piesă de artă plastică ”Natură statică” – Ion Musceleanu. Născut într-o familie de intelectuali, la 14 octombrie 1903, în Caracal, Ion Musceleanu pleacă spre capitală unde este admis la Academia de Arte Frumoase. Are ca profesori nume sonore ale artei plastice românești, Frederic Stork, Constantin Artachino, George Demetrescu Mirea. În anul 1926, odată cu încheierea studiilor, artistul este repartizat ca profesor de desen la Râmnicu Vâlcea. Debutul în lumea artei are loc în cadrul Salonului Oficial de Pictură și Sculptură, în anul 1930, artistul fiind prezent pe simeze cu o acuarelă denumită ,,Case”.

Ion Musceleanu abordează subiectele clasice ale picturii, natura statică, portretul, nudul și peisajul. În colecția de artă a Muzeului Dunării de Jos se află o lucrare reprezentativă pentru creația maestrului Ion Musceleanu, o natura statică cu flori și fructe, de factură impresionistă.

Din punct de vedere compozițional, natura statică semnată Ion Musceleanu, este o compoziție dinamică susținută atât de liniile de forță ce formează o structură triunghiulară, cât și de contrastele energice dintre culorile calde, prezente în planurile apropiate, și culorile reci din planul depărtat al lucrării, folosite în cantități atent cântărite.

Dominanta compoziției este caldă, diferitele tente de roșu fiind distribuite pe aproape o treime din suprafața lucrării și puse în evidență de bogăția nuanțelor verzi. O altă pereche de culori complementare ce contribuie la expresivitatea lucrării este cea formată din galben și violet.

Advertisement

În planurile apropiate, galbenul estompează contururile cu luminozitatea sa, nuanțându-se spre verde pe măsură ce se depărtează, dialogând discret cu nuanțele reci. Desenul cedează locul jocului dintre lumină și umbră, dintre cald și rece, modalitate de expresie specifică impresionismului, fiind prezent sub forma unor linii modulate.

Tușele, de factură postimpresionistă, se transformă treptat în pete solide, împăstate, contribuind la crearea senzației de tridimensionalitate. Principalul centru de interes al acestei lucrări este constituit din vasul cu flori, ce este așezat în centrul compoziției.

Petalele albe, contrastează cu griurile colorate, închise, cu tulpinile reci din planurile depărtate. Oranjul și roșul ocupă cea mai mare parte din suprafață a imaginii, fiind susținute de violetul rece al umbrei din fundal și al florilor din planul depărtat.Fructele ce sunt dispuse în jurul vasului cu flori se confundă pe alocuri cu roșul feței de masă sau cu galbenul roșcat al ștergarului pe care sunt așezate și contribuie la creare tridimensionalității imaginii schimbându-și culoarea pe măsură ce se depărtează, pierzându-și rotunjimea conturului.

Multitudinea de procedee tehnice specifice picturii în ulei, ni-l relevă pe Ion Musceleanu ca pe un maestru al culorii, al amestecurilor cromatice fine în care culorile sunt foarte atent dozate și așezate pe pânză cu tușe viguroase, subiectele lucrărilor sale și maniera de lucru ne dezvăluie un artist complex cu o viziune proprie, ce nu a aderat la estetica realismului socialist promovat în România.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Biblioteca Județeană Călărași recomandă o lectură care colorează lumea: „Culorile – pasiune și mister”, de David Scott Kastan

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași aduce în atenția cititorilor un volum special, dedicat felului în care culorile ne modelează viața. Cartea „Culorile – pasiune și mister”, semnată de David Scott Kastan, propune o incursiune clară și fascinantă în universul culorilor – de la emoțiile pe care le trezesc, până la impactul lor asupra culturii și percepției umane.

Autorul subliniază că lumea în care trăim este inundată de culoare: cerul, iarba, hainele, obiectele din jurul nostru și chiar felul în care gândim și simțim sunt influențate de acest spectru vizual. Cartea merge mai departe și explică modul în care noi dăm sens culorilor, dar și cum acestea, la rândul lor, ne influențează identitatea și comportamentul.

În completare, Biblioteca descrie volumul ca fiind „un regal al operelor de artă”, o combinație între rigoare, erudiție și pasiunea autorului pentru subiect.

Citatul lui Henri Matisse, inclus în prezentare, rezumă perfect mesajul cărții: „Culoarea este un puternic mijloc de exprimare.”

Advertisement

Volumul poate fi consultat în Sala de Lectură a Bibliotecii Județene Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 17 noiembrie

Published

on

Pe 17 noiembrie, lumea comemorează curajul tinerilor care au sfidat tirania: de la revolta antisovietică din Praga (1939) și suprimarea brutală a studenților cehi de către naziști, la răscoala Politehnicii din Atena (1973) împotriva dictaturii coloneilor greci – momente definitorii pentru lupta democratică modernă.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1538 – Prima atestare documentară a așezării Caracal din Oltenia, conținută în actul emis de cancelaria lui Radu Vodă Paisie.

 1558 – A încetat din viață regina Maria Tudor a Angliei, cunoscută ca “Maria cea sângeroasă – “Bloody Mary” – pentru persecuțiile la care i-a supus pe protestanți; (n. 18 februarie 1516).

Advertisement

1558 – Regina Elisabeta I a urcat pe tronul Marii Britanii.

1561 – A avut loc lupta de la Verbia în care Despot-Vodă Iacob Heraclide, sprijinit de Habsburgi și de nobilimea protestantă polonă, îl înfrânge pe Alexandru Lăpușneanu, Domn al Principatului Moldova.

1603 – Începe procesul lui sir Walter Raleigh, faimosul explorator și om de stat englez.

1749 – S-a născut inventatorul francez Nicolas Appert. A inventat metoda de păstrare a alimentelor mai mult timp prin închiderea ermetică a acestora în ambalaj; (d. 01.06.1841).

1796 – A murit Țarina Ecaterina cea Mare a Rusiei; (n. 02.05.1729).

Advertisement

1855 – Exploratorul britanic David Livingstone a devenit primul european care a văzut cascada Victoria, una dintre cele mai mari cascade din lume, aflată la granița actuală dintre Zambia și Zimbabwe.

1869 – A fost inaugurat Canalul Suez.

1872 – A fost înființată Academia Navala “Mircea cel Bătrân” cu sediul in Constanta.

1887 – S-a născut mareșalul britanic Bernard Law Montgomery;

1902 – S-a născut sculptorul român Constantin Baraschi, membru corespondent al Academiei Române; (d. 22.03.1966).

Advertisement

 1905 – S-a născut regina Astrid a Belgiei; (d. 29.08.1935).

 1906 – S-a născut Soichiro Honda, inginer, fondatorul firmei de motociclete “Honda”; (m. 5 august 1991).

1917 – A încetat din viață, la vârsta de 77 de ani, sculptorul francez Auguste Rodin;(n. 1840).

1918 – Liderii Partidului Național si Partidului Social Democrat din Transilvania au dezbătut sub președinția lui Ștefan Cicio-Pop proiectul de unire cu România, pe care l-au întocmit fruntașii unioniști Vasile Goldis, Ștefan Cicio-Pop si Ioan Suciu.

1918 – Apare la București, săptămânal sau bisăptămânal “Socialismul”, organul Partidului Socialist și al Uniunii sindicale .

Advertisement

 1920 – România a semnat la Madrid, Convenția Poștală Universală.

1933 – Statele Unite au recunoscut Uniunea Sovietică.

 1939 – Nouă studenți cehi sunt executați în urma demonstrațiilor anti- naziste din Praga.

1941 – Ambasadorul american în Japonia, Joseph Grew, a informat Departamentul de Stat al SUA că țara sa intenționează să lanseze un atac împotriva bazei navale americane Pearl Harbor, din Hawaii.

1944 – A murit Magda Isanoş, poetă română; (n.1916).

Advertisement

1947 – A murit Emil Racoviță, biolog, membru al Academiei Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii; (n. 15.11.1868).

1950 – Organizația Națiunilor Unite decide acordarea independenței Libiei.

1962 – A murit, la închisoarea Aiud, Alexandru Teodorescu, gazetar, poet, monah român din perioada interbelică, inițiatorul grupului Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim (n. 1896)

1970 – A fost eliberat patentul pentru primul mouse de computer, acesta fiind acordat lui Douglas Engelbart.

1984 – A încetat din viață actorul Constantin Rauţchi, (filmele “Bădăranii”, “Ciprian Porumbescu”) (n. 22 mai 1934).

Advertisement

1985 – A fost ucis prin tortură, în arestul securității, la penitenciarul din Calea Rahovei, București, disidentul anticomunist Gheorghe Ursu.

1989 – O amplă demonstrație a studenților cehi în Praga a fost înăbușita de forțele de ordine din ordinul conducerii comuniste și mai mulți protestatari au fost arestați. Revolta tinerilor a marcat începutul “Revoluției de catifea” din Cehoslovacia.

1992 – Este parafat la Bruxelles acordul european de asociere între C.E.E. si România, acord prin care țara noastră devenea a 4–a tara din Europa de Est, după Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, care obținea statutul de asociat al C.E.E.

1996 – Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România. Emil Constantinescu, președintele Convenției Democrate Române, obține 54,41% din voturi, devenind noul președinte al României.

2003 – Actorul american de origine austriaca, Arnold Schwarzenegger, devine Guvernatorul Californiei.

Advertisement

2006 – A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferencz Puskas; (n. 2 aprilie 1927).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ecoaqua Călărași îți oferă cele mai simple metode pentru plata facturii de apă

Published

on

Ecoaqua Călărași îi anunță pe abonați că pot plăti factura de apă în mai multe moduri, fără timp pierdut și fără cozi. Fie că preferi plata online sau numerar, ai la dispoziție soluții rapide și sigure.

💻 Plată online
Accesează platforma https://pay.ecoaqua.ai și achită factura direct de pe telefon sau calculator. Serviciul este disponibil permanent și nu are comisioane suplimentare.

🏪 Plată în magazine partenere
Facturile pot fi achitate și numerar, în rețelele PayPoint, Un Doi Centru de Plăți și SelfPay, prezente în magazinele din tot județul.

📱 Prin aplicațiile băncilor
Dacă folosești George România, Smart Mobile Raiffeisen Bank sau MobilPay Wallet, poți face plata din câteva atingeri.

Advertisement

🏦 Plată prin transfer bancar
Pentru cei care preferă viramentul direct, Ecoaqua pune la dispoziție următoarele conturi:

Sucursala Călărași

  • Raiffeisen Bank: RO40 RZBR 0000 0600 1972 8212

  • BCR: RO32 RNCB 0098 0078 0871 0002

  • CEC Bank: RO59 CECE CL01 30R0 N043 1906

  • Unicredit Bank: RO70 BACX 0000 0028 9295 8000

  • Trezoreria CL: RO06 TREZ 2015 069X XX00 1798 (instituții publice)

Sucursala Oltenița

  • BCR: RO07 RNCB 0099 0078 0871 0014

  • BRD: RO61 BRDE 120S V040 3028 1200

  • Raiffeisen Bank: RO25 RZBR 0000 0600 0613 1022

Sucursala Urziceni

  • Raiffeisen Bank: RO13 RZBR 0000 0600 0778 5282

📞 Contact pentru informații și sesizări:

Advertisement
  • Călărași: 0242/313.720, 0732.334.950

  • Oltenița: 0242/510.279

  • Urziceni: 0243/254.723

Ecoaqua Călărași încurajează plata la timp pentru a menține serviciile de apă și canalizare în cele mai bune condiții.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading