Știri
MDJ / Exponatul lunii: “Natură statică” – piesă de artă plastică
Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului în luna mai, în cadrul proiectului ”Exponatul Lunii”, o piesă de artă plastică ”Natură statică” – Ion Musceleanu. Născut într-o familie de intelectuali, la 14 octombrie 1903, în Caracal, Ion Musceleanu pleacă spre capitală unde este admis la Academia de Arte Frumoase. Are ca profesori nume sonore ale artei plastice românești, Frederic Stork, Constantin Artachino, George Demetrescu Mirea. În anul 1926, odată cu încheierea studiilor, artistul este repartizat ca profesor de desen la Râmnicu Vâlcea. Debutul în lumea artei are loc în cadrul Salonului Oficial de Pictură și Sculptură, în anul 1930, artistul fiind prezent pe simeze cu o acuarelă denumită ,,Case”.
Ion Musceleanu abordează subiectele clasice ale picturii, natura statică, portretul, nudul și peisajul. În colecția de artă a Muzeului Dunării de Jos se află o lucrare reprezentativă pentru creația maestrului Ion Musceleanu, o natura statică cu flori și fructe, de factură impresionistă.
Din punct de vedere compozițional, natura statică semnată Ion Musceleanu, este o compoziție dinamică susținută atât de liniile de forță ce formează o structură triunghiulară, cât și de contrastele energice dintre culorile calde, prezente în planurile apropiate, și culorile reci din planul depărtat al lucrării, folosite în cantități atent cântărite.
Dominanta compoziției este caldă, diferitele tente de roșu fiind distribuite pe aproape o treime din suprafața lucrării și puse în evidență de bogăția nuanțelor verzi. O altă pereche de culori complementare ce contribuie la expresivitatea lucrării este cea formată din galben și violet.
În planurile apropiate, galbenul estompează contururile cu luminozitatea sa, nuanțându-se spre verde pe măsură ce se depărtează, dialogând discret cu nuanțele reci. Desenul cedează locul jocului dintre lumină și umbră, dintre cald și rece, modalitate de expresie specifică impresionismului, fiind prezent sub forma unor linii modulate.
Tușele, de factură postimpresionistă, se transformă treptat în pete solide, împăstate, contribuind la crearea senzației de tridimensionalitate. Principalul centru de interes al acestei lucrări este constituit din vasul cu flori, ce este așezat în centrul compoziției.
Petalele albe, contrastează cu griurile colorate, închise, cu tulpinile reci din planurile depărtate. Oranjul și roșul ocupă cea mai mare parte din suprafață a imaginii, fiind susținute de violetul rece al umbrei din fundal și al florilor din planul depărtat.Fructele ce sunt dispuse în jurul vasului cu flori se confundă pe alocuri cu roșul feței de masă sau cu galbenul roșcat al ștergarului pe care sunt așezate și contribuie la creare tridimensionalității imaginii schimbându-și culoarea pe măsură ce se depărtează, pierzându-și rotunjimea conturului.
Multitudinea de procedee tehnice specifice picturii în ulei, ni-l relevă pe Ion Musceleanu ca pe un maestru al culorii, al amestecurilor cromatice fine în care culorile sunt foarte atent dozate și așezate pe pânză cu tușe viguroase, subiectele lucrărilor sale și maniera de lucru ne dezvăluie un artist complex cu o viziune proprie, ce nu a aderat la estetica realismului socialist promovat în România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Debite ridicate pe Argeș. Trecerea Crivăț–Budești, blocată din cauza deteriorării
Primăria Oltenița deschide consultarea publică pentru regulamentul parcărilor de reședință. Tariful propus pentru 2026: 30 lei/lună
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
