Știri
Măsurile adoptate de autorități începând cu 1 iulie 2020
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat, la 29 iunie 2020 că în contextul creşterii numărului de cazuri noi cu COVID-19, Grupul de suport tehnico-ştiinţific a decis amânarea măsurilor de relaxare care urmau să fie aplicate de la 1 iulie. Din declaraţiile autorităţilor, de la 1 iulie 2020, urmau să se deschidă restaurantele şi să se permită desfăşurarea evenimentelor private în interior şi aer liber cu mai mult de 20, respectiv 50 de persoane.
Tot la 29 iunie 2020, în contextul stării de alertă, prelungite pe întreg teritoriul ţării la 17 iunie 2020, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat o nouă hotărâre prin care modifică şi completează măsurile de prevenire şi control a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.
Odată cu trecerea la starea de alertă, începând cu 15 mai/18 mai 2020, o serie de restricţii impuse în starea de urgenţă au fost ridicate, gradual, din două în două săptămâni, în funcţie de evoluţia epidemiologică. Până în prezent, în contextul stării de alertă, au fost aplicate trei valuri de relaxare: 15 mai, 1 iunie, 17 iunie 2020.
Măsuri anunţate de la 1 iulie 2020
Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 32 din 29 iunie 2020 arată că lista cu statele pentru care nu se impune măsura izolării/carantinei – stabilită la 13 iunie, completată şi actualizată ulterior -, îşi menţine valabilitatea până la stabilirea unui criteriu unitar la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, ţările din aşa-numita zonă verde, exceptate de la măsurile carantinării/izolării sunt: Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Confederaţia Elveţiană, Estonia, Finlanda, Franţa metropolitană (teritoriul european al Franţei), Germania (cu excepţia districtului Kreis Gutersloh care este zonă galbenă), Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, potrivit listei publicate pe site-ul Institutului Naţional pentru Sănătate publică, http://www.cnscbt.ro/
Persoanelor asimptomatice care sosesc dintr-o călătorie internaţională (ţările din zona galbenă) dintr-o ţară care nu face parte din lista ţărilor exceptate, li se aplică izolarea, mai scrie site-ul http://www.cnscbt.ro/.
Printre noile măsuri prevăzute de Hotărârea CNSU se numără:
* activitatea centrelor rezidenţiale de îngrijire pentru persoanele vârstnice, a centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi se va desfăşura după un program de lucru avizat de direcţiile judeţene de sănătate publică.
* instituirea sancţiunii complementare a suspendării autorizaţiei de funcţionare pentru organizatorii activităţilor şi evenimentelor în care regulile de siguranţă sanitară nu sunt respectate.
* permiterea organizării şi desfăşurării antrenamentelor şi cantonamentelor colective, în grupuri de maximum 10 persoane, pentru ligile inferioare de fotbal, inclusiv de amatori.
* permiterea organizării de cursuri de instruire şi workshop-uri pentru adulţi, precum şi a celor organizate pentru implementarea proiectelor din fonduri europene, cu participarea a cel mult 20 persoane.
* permiterea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice desfăşurate în aer liber, cu participarea a maximum 200 de persoane.
* permiterea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, la sediile ambasadelor, în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafaţă de minimum 4 mp pentru fiecare participant.
* înlocuirea noţiunii de “triaj epidemiologic” cu “triaj” în privinţa activităţilor desfăşurate de instituţiile şi autorităţilor publice, operatorii economici şi profesioniştii, la intrarea în sediul acestora.
Toate aceste măsuri se aplică cu respectarea regulilor de distanţare socială şi de protecţie sanitară, conform Hotărârii CNSU.
Măsuri de restricţie menţinute după 1 iulie 2020, prevăzute de HG 394/2020 şi Legea 55/2020
HG nr. 394 din 18 mai 2020 privind declararea stării de alertă şi Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 conţin restricţiile care se menţin după data de 1 iulie 2020.
Astfel, se menţine obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, în spaţiile comerciale, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă (art. 1 din Anexa nr. 2 a HG 394/2020).
Se menţine obligaţia instituţiilor şi a operatorilor economici de a asigura, la intrarea în sediu, a triajului şi a dezinfectării obligatorii a mâinilor. (art. 9, alin. 3 din Anexa nr. 3 a HG 394/2020).
Se menţine suspendarea consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor (art. 6, alin. 1, Anexa 3 din HG 394/2020).
Se menţin închise spaţiile de joacă pentru copii (art.9, alin. 1, Anexa 3 din HG 394/2020).
sursa www.agerpres.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.
Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.
O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori
„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.
Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.
Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.
Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.
„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.
Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.
O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.
Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cât valorează grâul, porumbul și floarea-soarelui în 2025? Consilierii județeni din Călărași au stabilit prețurile
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Cinema Călărași / Băieții răi revin la Călărași cu o misiune imposibil de… cuminte!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
