Știri
Marius Dulce: Sensul giratoriu de la Siderca va fi gata într-o săptămână și jumătate
Știri
Taxe mai mari pentru HoReCa în Călărași din 2026. Ce propune Primăria și ce spun consilierii locali
Primăria Municipiului Călărași propune majorarea taxelor locale aplicate sectorului HoReCa începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit proiectului de hotărâre privind impozitele și taxele locale, document care urmează să fie supus votului Consiliul Local al Municipiului Călărași.
Conform documentelor oficiale, majorările sunt fundamentate pe indexarea cu rata inflației de 5,6%, însă în cazul operatorilor din alimentația publică impactul cumulat este mai mare, prin creșterea mai multor taxe aplicate simultan.
Ce prevede proiectul Primăriei pentru HoReCa
Pentru anul 2026, Primăria propune următoarele niveluri de taxare pentru activitățile de alimentație publică (restaurante, baruri, cafenele, cluburi):
-
unități cu suprafață sub 500 mp:
➝ 1.682 lei/an, față de 1.593 lei/an în 2025 -
unități cu suprafață peste 500 mp:
➝ 6.624 lei/an, față de 6.273 lei/an în 2025
De asemenea, cresc și taxele aplicate pentru activități punctuale și evenimente:
-
desfășurarea de activități de alimentație publică la evenimente:
➝ 146 lei/eveniment (față de 135 lei) -
alimentație publică mobilă (food-truck):
➝ 210 lei/eveniment (față de 198 lei) -
activități recreative și comerciale conexe:
➝ 162 lei/eveniment (față de 153 lei)
Toate aceste majorări sunt aplicate prin indicele de 1,056, corespunzător inflației.
Creșteri și la taxele conexe: publicitate și domeniu public
Pe lângă taxele specifice HoReCa, proiectul mai prevede:
- majorarea taxelor pentru reclamă și publicitate stradală;
- creșterea tarifelor pentru ocuparea domeniului public (terase, panouri, structuri provizorii);
- indexarea taxelor pentru autorizații și avize necesare funcționării.
Astfel, costurile totale suportate de operatorii HoReCa cresc nu doar printr-o singură taxă, ci prin cumularea mai multor majorări.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Impozite mai mari în Călărași din 2026: nu doar +5,6%, ci creșteri de până la 75% la terenuri și taxe mai dure pentru auto și afaceri
Consiliul Local al Municipiului Călărași urmează să dezbată și să voteze un proiect de hotărâre care redefinește aproape complet sistemul de taxe și impozite locale pentru anul 2026. Deși documentele oficiale vorbesc despre o „indexare cu rata inflației de 5,6%”, analiza celor 38 de pagini arată că, în realitate, nota de plată va fi semnificativ mai mare pentru multe categorii de contribuabili.
Proiectul este inițiat de Primăria Municipiului Călărași și se bazează pe rapoartele Direcției Economice și pe noile grile fiscale prevăzute în Codul fiscal.
Impozitul pe clădiri: dispar reduceri, crește baza de calcul
Pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice:
- se modifică valorile impozabile;
- dispar reducerile pentru vechimea clădirii (−10% până la −50%);
- se elimină reducerea pentru regimul de înălțime;
- impozitul nu mai poate fi sub nivelul din 2025.
Pentru clădirile deținute de persoane juridice:
- se aplică cote mai mari în lipsa evaluărilor;
- pentru clădirile neevaluate, impozitul poate ajunge la 5,2% din valoarea impozabilă.
Chiar dacă procentul de bază pare mic, el se aplică pe valori mai mari, ceea ce duce automat la impozite mai mari.
Terenurile: aici apar cele mai mari creșteri
Intravilan
Pentru terenurile agricole aflate în intravilan, noile grile aduc majorări de până la 75%:
- teren arabil zona A: 171 → 300 lei/ha
- zona B: 127 → 224 lei/ha
- zona C: 117 → 204 lei/ha
- zona D: 92 → 164 lei/ha
- Extravilan
Și mai dur este impactul în extravilan:
- teren arabil zona A: 184 → 322 lei/ha
- zona D: 136 → 281 lei/ha
Aceste creșteri nu mai pot fi puse exclusiv pe seama inflației, ci reprezintă o reașezare fiscală decisă la nivel local.
Impozitul auto: „poluatorul plătește”, dar plătește mult
Din 2026, impozitul auto se calculează diferențiat în funcție de:
- capacitatea cilindrică;
- norma de poluare;
- tipul de motorizare.
Exemple:
- mașinile vechi și cu motoare mari vor plăti semnificativ mai mult;
- hibridele plătesc mai puțin decât cele termice, dar mai mult decât în 2025;
- electricele au impozit fix, dar nu zero.
Este una dintre cele mai agresive schimbări din pachetul fiscal.
Afacerile locale: taxe mai mari pe toate fronturile
Sectorul HoReCa, comerțul și organizatorii de evenimente sunt direct vizați:
- restaurante sub 500 mp: 1.593 → 1.682 lei/an
- peste 500 mp: 6.273 → 6.624 lei/an
- taxe pe eveniment: creșteri de 5–6%;
- publicitate stradală și panouri: +5,6%;
- ocuparea domeniului public: +5,6%.
Pentru multe afaceri mici, aceste sume se adună într-un context deja dificil.
Taxe speciale și servicii publice: aproape totul se scumpește
- certificate fiscale urgente;
- autorizații de construire, desființare, foraje;
- duplicate de documente;
- taxe de arhivă;
- servicii ale Muzeului Municipal;
- utilizarea domeniului public.
Toate cresc cu indicele 1,056.
Amenzi mai mari pentru persoane fizice și juridice
Din 2026:
- amenzile pentru persoane fizice ajung până la 2.453 lei;
- pentru persoane juridice, până la 9.807 lei.
Crește nu doar presiunea fiscală, ci și cea sancționatorie.
Cotele adiționale: decizia politică rămâne deschisă
Deși pentru 2026 cotele adiționale sunt stabilite la 0%, legea permite:
- majorări de până la 100%;
- penalizări de 500% pentru terenuri agricole nelucrate;
- penalizări de 500% pentru clădiri și terenuri neîngrijite în intravilan.
Instrumentele există și pot fi activate prin vot în Consiliul Local.
Proiectul de hotărâre pentru anul 2026 nu este o simplă indexare cu inflația, așa cum apare în comunicarea oficială. Este o reașezare fiscală amplă, care:
- mută presiunea pe proprietari de terenuri;
- penalizează mașinile vechi și poluante;
- crește costurile pentru afaceri și servicii publice.
Votul consilierilor locali va decide dacă această variantă va fi adoptată integral sau dacă vor exista corecții. Cert este că, în forma actuală, 2026 va fi un an mai scump pentru o mare parte dintre contribuabilii din municipiul Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
CSM reacționează dur la ideea lui Nicușor Dan: „Nu există bază legală. Este inacceptabil într-un stat de drept”
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a transmis public prima reacție din interiorul CSM după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea unui „referendum” în rândul magistraților, prin care aceștia să decidă dacă instituția mai acționează sau nu în interes public.
Într-o postare intitulată „România – stat de drept sau nu?”, judecătorul afirmă clar că o astfel de propunere nu are niciun suport legal. Potrivit lui Alin Ene, președintele României nu are dreptul să organizeze un referendum intern în sistemul judiciar și nici să intervină în funcționarea acestuia.
Pentru a face situația mai ușor de înțeles, magistratul oferă un exemplu simplu: ar fi ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui sau pentru dizolvarea Parlamentului. Cu alte cuvinte, fiecare putere în stat are limite clare, iar depășirea lor încalcă regulile democrației.
Judecătorul face referire și la o petiție apărută recent în spațiul public, despre care spune că a fost prezentată trunchiat. Din cei 885 de semnatari, majoritatea fiind procurori sau pensionari, doar 20 ar fi dorit o întâlnire pe acest subiect. În opinia sa, aceste cifre au fost folosite pentru a crea impresia falsă a unei nemulțumiri generale față de CSM.
Alin Ene subliniază că membrii CSM nu pot fi revocați prin vot popular sau referendum, ci doar de către Adunările Generale ale judecătorilor, conform legii. Președintele României nu are atribuții în organizarea sau administrarea Justiției, iar acest lucru reprezintă tocmai garanția separației puterilor în stat.
În final, judecătorul atrage atenția asupra pericolului unor astfel de idei și extinde discuția: dacă s-ar merge pe logica referendumurilor de acest tip, atunci ar trebui puse sub semnul întrebării și Guvernul, Parlamentul sau chiar Președinția. El avertizează că astfel de abordări sunt incompatibile cu democrația și statul de drept.
Mesajul se încheie cu o întrebare deschisă: încotro se îndreaptă România? Spre democrație, stat de drept și valorile europene sau în direcția opusă?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



