Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 540

Știri

MARI PERSONALITĂŢI CĂLĂRĂŞENE – Dumitru Neagu

Published

on

MARI PERSONALITĂŢI CĂLĂRĂŞENE

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă În cadrul Proiectului “MARI PERSONALITĂŢI CĂLĂRĂŞENE”

PERSONALITATEA LUNII IUNIE – Dumitru Neagu

Născut la Ostrov, judeţul Constanţa pe 17 iunie 1940, Dumitru Neagu a urmat liceul în Călăraşi în anii 1957-1960, continuându-şi studiile la Şcoala Militară. În intervalul 1960-1963 a învăţat pictura la Baia Mare la Şcoala de arte, sub îndrumarea profesoarei Lidia Agricola, participând aici anual la expoziţii între anii 1962-1967. Concursurile interjudeţene de la Drobeta Turnu-Severin şi Dorohoi din anii 1992-1994 au continuat să susţină activitatea sa laborioasă.

Advertisement

Atelierul artistului se afla pe strada Silozului, nr. 4 din Călăraşi, oraş unde a expus în 1968 alături de alţi împătimiţi ai picturii, în perioada anilor 1970-1989 expunând concomitent la Călăraşi şi Slobozia. Saloanele Interjudeţene de peisaj din 1987 şi 1988 de la Constanţa şi Ploieşti au fost un nou prilej de a-şi etala tablourile şi de a fi activ în fenomenul artistic din sudul ţării.

În municipiul Călăraşi şi-a deschis două expoziţii personale, dealtfel singurele din cariera de artist. Prima, în 1993, urmată în luna martie, 1995, de o alta, organizată de Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Călăraşi şi Centrul Judeţean al Creaţiei Populare.

În anul 1995 artistul şi-a deschis ultima expoziţie personală şi cu toate că nu era pictor de formaţie, compoziţiile expuse demonstrau că a fost un real talent. Lipsa diplomei de studii academice de artă nu ne împiedică să ne dăm seama de vocaţia sa pentru culoare şi formă, pentru lumea mirifică a copacilor şi a pământului.

Numai că Dumitru Neagu a rămas în acelaşi con de umbră la fel ca alţi artişti de talent ai locului. Deşi era suficient de instruit şi pus la punct cu principiile compoziţiei, cu desenul şi culoarea şi nu aveai ce să-i reproşezi ca plastician, creaţia sa nu a cunoscut anvergura care i se cuvenea.

Calităţile de care a dat dovadă în zecile de tabouri realizate ne face să credem cu greu că Dumitru Neagu lucra ca funcţionar economic la Liceul Danubius din Călăraşi şi nu stătea în atelierul său pentru a plăsmui alte şi alte peisaje minunate în care evoca frumuseţea câmpiei, a zonei unde acesta a trăit şi a împrejurimilor.

Advertisement

Din păcate a dispărut într-un moment când „activitatea sa a început să se structureze în sensul unei concepţii artistice din care nu lipseşte elementul stilistic de identificare”.

Responsabil Relații publice,

Muzeograf Andreea Parnic

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Sold OUT la „Five Nights at Freddy’s 2” la Cinema 2D/3D Călărași. Noi proiecții programate săptămâna viitoare

Published

on

Interes uriaș la Cinema 2D/3D Călărași pentru filmul „Five Nights at Freddy’s 2”. Proiecția de duminică, 7 decembrie 2025, a fost SOLD OUT la scurt timp după anunțul programului, sala umplându-se rapid cu fanii francizei.

Reprezentanții cinematografului au transmis că biletele pentru această dată sunt oficial epuizate, însă publicul este așteptat la următoarele proiecții programate pentru marți, miercuri și joi, de la ora 20:00.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Maratonul blestemat de la Olimpiada din 1904: o cursă cu otravă, mașini și haos total

Published

on

La Olimpiada din 1904 de la Saint Louis, maratonul a rămas în istorie drept cea mai dezastruoasă și absurdă cursă de alergare din toate timpurile. Traseul de peste 40 de kilometri trecea pe drumuri de pământ neasfaltate, sub un soare ucigător de peste 32 de grade, cu nori denși de praf ridicați de mașinile, automobilele oficialilor și chiar de un tren care circula pe lângă rută. Organizatorii au oferit doar un singur punct de hidratare pe toată distanța și o singură fântână, considerând că apa în exces „încetinește” alergătorii – o teorie științifică greșită care aproape i-a omorât pe concurenți.

Primul care a trecut linia de sosire a fost americanul Fred Lorz. A fost aclamat, i s-a înmânat coroana de laur și a pozat chiar lângă fiica președintelui Roosevelt… până când s-a aflat că alergase doar primii 16 kilometri, apoi urcase într-un automobil care îl dusese până aproape de stadion. Trișarea lui grosolană a fost descoperită imediat, Lorz a fost descalificat pe loc și i s-a interzis participarea pe viață la competiții.

Câștigătorul oficial a devenit Thomas Hicks, un alergător american care abia mai mergea în ultimele sute de metri. Motivul? Antrenorul lui îi dăduse pe parcurs un amestec halucinant: stricnină (otravă de șobolani folosită în doze mici ca stimulant), coniac și ouă crude. Hicks avea pupilele dilatate, era alb ca varul și trebuia ținut de braț de însoțitori ca să nu cadă. Medicii au declarat ulterior că fără intervenția lor imediată ar fi murit chiar pe stadion.

Din cei 32 de participanți, doar 14 au terminat cursa. Unul dintre ei, cubanezul Félix Carvajal, a alergat în pantofi de stradă tăiați cu foarfeca, s-a oprit să mănânce mere verzi culese dintr-un livrai (ceea ce i-a provocat crampe groaznice) și a stat de vorbă cu spectatorii. Alt alergător sud-african a fost urmărit de câini sălbatici și a pierdut aproape o oră deviind de la traseu.

Advertisement

Maratonul din 1904 a fost un coșmar total, o combinație letală de organizare catastrofală, experimente medicale iresponsabile și trișare sfruntată – o rușine care a intrat în legendă ca cea mai neagră pagină din istoria olimpică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”

Published

on

Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.

Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.

Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.

Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”

Advertisement

Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.

Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.

Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Continue Reading