Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 541

La zi

Manakin Striolat: dansul Coroanei de Foc în inima Amazoniei

Published

on

Manakinul striolat (Machaeropterus striolatus), cunoscut și sub numele de manakin vestic cu dungi, este o pasăre mică și fascinantă din familia Pipridae, întâlnită în pădurile tropicale din vestul și nord-vestul Amazoniei. Această specie impresionează prin penajul colorat al masculilor și comportamentul său unic, fiind un adevărat spectacol al naturii.

Caracteristici fizice

Manakinul striolat este o pasăre de dimensiuni mici, având o lungime de 9–9,5 cm și o greutate de aproximativ 9,4 g. Masculul rasei nominale are un penaj oliv deasupra, cu o coroană și o ceafă de un roșu aprins, care contrastează puternic cu dungile albe și roșiatice de pe abdomen. Gâtul este albicios, conferindu-i un aspect distinctiv. Femela, în schimb, este mai puțin spectaculoasă, lipsindu-i coroana roșie, și are un penaj de un căpriu-verzui cu dungi subtile pe flancuri. Această dimorfism sexual este tipic pentru manakini, masculii fiind mult mai viu colorați decât femelele.

Habitat și răspândire

Manakinul striolat trăiește în pădurile tropicale de câmpie și de deal din estul Columbiei, estul Ecuadorului, nord-estul Peru și vestul Braziliei amazoniene, cu unele subspecii prezente în nord-vestul Venezuelei și vestul Guyanei. Preferă pădurile umede, unde se găsește în nivelurile inferioare și medii ale vegetației. Este o pasăre discretă, care devine vizibilă mai ales în timpul dansurilor elaborate de curtare.

Comportament și dietă

Această specie se hrănește în principal cu fructe mici, în special fructe de pădure, dar consumă și insecte, pe care le capturează în zbor, similar modului în care alte păsări „vânează” insecte. Manakinul striolat este cunoscut pentru ritualurile sale de curtare spectaculoase, care au loc în lecuri – zone unde masculii se adună pentru a-și etala dansurile și vocalizările pentru a atrage femelele. Masculii produc sunete mecanice, precum bâzâituri și trosnituri, folosind penele modificate ale aripilor, o trăsătură specifică genului Machaeropterus. Dansurile lor implică mișcări rapide, sărituri și vibrații ale aripilor, creând un spectacol vizual și auditiv impresionant.

Advertisement

Reproducere

Femelele manakinului striolat construiesc singure cuibul, un căuș deschis situat în vegetația joasă, unde depun de obicei două ouă, de culoare albicioasă sau crem, marcate cu pete maronii. Incubația durează între 18 și 21 de zile, iar puii sunt îngrijiți exclusiv de femelă timp de 13–15 zile după eclozare. Masculii nu contribuie la construirea cuibului sau la creșterea puilor, concentrându-se în schimb pe apărarea teritoriului și pe curtare.

Statut de conservare

Manakinul striolat nu este considerat o specie amenințată, având o distribuție relativ largă în habitatele sale naturale. Cu toate acestea, defrișările și degradarea pădurilor tropicale pot afecta populațiile locale, mai ales în zonele intens exploatate. Conservarea pădurilor amazoniene este esențială pentru supraviețuirea acestei specii și a altor păsări din regiune.

Curiozități

  • Numele „manakin” provine din olandezul mijlociu „mannekijn”, care înseamnă „omuleț”, datorită dimensiunilor mici și comportamentului activ al acestor păsări.

  • Sunetul specific „ch-peew” al manakinului striolat, un fluierat subțire și ascuțit, este folosit pentru a atrage atenția femelelor în timpul curtării.

  • Spre deosebire de alte păsări, manakinii au o cutie vocală (syrinx) extrem de variabilă, care le permite să producă sunete unice, folosite pentru identificarea speciilor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului

Published

on

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.

Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.

Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.

Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.

Advertisement

Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol

În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.

Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.

O clădire cu peste un secol de istorie

Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.

Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.

Investiție cu impact local major

Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România

Published

on

Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!

Published

on

În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.

Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.

Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.

Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading