Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 540

La zi

Mâine începe oficial campania electorală pentru alegerile prezidențiale

Published

on

Campania electorală care începe mâine, 4 aprilie 2025, marchează o etapă crucială în calendarul politic al României pentru alegerile prezidențiale. Primul tur al scrutinului este programat pentru 4 mai 2025, iar dacă niciun candidat nu obține majoritatea voturilor (50% + 1), al doilea tur va avea loc pe 18 mai 2025, între cei doi candidați cu cele mai multe voturi din primul tur.

În total, 11 candidați s-au înscris oficial în competiție, după ce Curtea Constituțională a validat candidaturile pe 25 martie 2025. Printre aceștia se numără figuri cunoscute din politica românească, dar și independenți sau reprezentanți ai partidelor mai mici, ceea ce promite o campanie diversă și dinamică. Campania propriu-zisă va dura 30 de zile și se va încheia oficial pe 3 mai 2025, la ora 7:00, moment după care intră în vigoare restricțiile legale privind propaganda electorală.

În această perioadă, candidații vor avea la dispoziție diverse mijloace pentru a-și promova platformele: afișe, spoturi TV și radio, dezbateri, întâlniri cu cetățenii și, bineînțeles, o prezență puternică în mediul online, unde rețelele sociale vor juca un rol esențial. Legea electorală română permite fiecărui candidat să cheltuiască sume considerabile, dar plafonate, pentru campanie, iar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) va monitoriza atent respectarea regulilor.

Un aspect interesant este că, pe lângă bătălia pentru mesajele politice, campania va fi influențată și de contextul socio-economic actual al României, precum și de poziționările candidaților față de teme fierbinți, cum ar fi economia, relațiile cu UE și NATO sau problemele interne, ca infrastructura și corupția. Rămâne de văzut cine va reuși să capteze atenția și încrederea celor peste 18 milioane de alegători înscriși pe liste!

Advertisement

Iată lista celor 11 candidați înscriși oficial în cursa pentru alegerile prezidențiale din România, care vor avea loc pe 4 mai 2025 (primul tur), conform informațiilor validate de Biroul Electoral Central (BEC) și Curtea Constituțională a României (CCR):

  1. George-Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
  2. George-Crin-Laurențiu Antonescu – Alianța Electorală România Înainte (PSD-PNL-UDMR)
  3. Elena Lasconi – Uniunea Salvați România (USR)
  4. Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român (PNCR)
  5. Lavinia Șandru – Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
  6. Victor-Viorel Ponta – Candidat independent
  7. Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie (PNR)
  8. Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN)
  9. John-Ion Banu-Muscel – Candidat independent
  10. Petru-Daniel Funeriu – Candidat independent
  11. Nicușor-Daniel Dan – Candidat independent

Aceasta este ordinea stabilită prin tragere la sorți de către BEC pe 22 martie 2025, care va apărea pe buletinele de vot.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”

Published

on

Prima zi a cursului „Digital STARs” – un program dedicat dezvoltării competențelor digitale de bază – a adus la Biblioteca Județeană Călărași zeci de bibliotecari din întreg județul, într-o sesiune intensă de formare finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Participanți din 16 biblioteci comunale, alături de echipa Bibliotecii Județene, au lucrat cot la cot pentru a dobândi abilitățile necesare susținerii viitoarelor cursuri de alfabetizare digitală în propriile comunități. Într-o sală modernă, dotată cu echipamente IT și ecrane interactive, formatorii au ghidat participanții prin instrumente digitale esențiale, platforme online și metode de predare adaptate nevoilor actuale ale utilizatorilor.

Pe parcursul formării, bibliotecarii vor învăța cum să ajute locuitorii din județ să acceseze mai ușor informații, servicii publice electronice și resurse digitale – un pas important pentru incluziunea socială și digitală în zonele rurale.

Reprezentanții Bibliotecii Județene Călărași au subliniat că proiectul își propune transformarea bibliotecilor în nuclee active de sprijin digital: „Suntem mândri să contribuim la dezvoltarea competențelor digitale la nivel local și să devenim un punct de sprijin pentru cei care au nevoie de ghidare în utilizarea tehnologiei.”

Advertisement

Programul „Digital STARs” continuă în perioada următoare, urmând ca participanții să își ducă mai departe cunoștințele în propriile comunități, acolo unde alfabetizarea digitală este o reală nevoie.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State

Published

on

Redeschiderea vadului dintre Mitreni și Clătești a stârnit mai multe reacții și  întrebări în rândul localnicilor, mai ales după ce autoritățile au avertizat că tronsonul nu este amenajat corespunzător și reprezintă un risc pentru siguranța rutieră. În plus, trecerea este considerată ilegală din punct de vedere tehnic, nefiind omologată ca infrastructură rutieră.

Întrebat de jurnaliștii Calarasipress.ro de ce a fost reluat traficul, prefectul Laurențiu State a explicat că situația acestui podeț improvizat nu este una obișnuită:

Potrivit prefectului, trecerile de acest tip de pe Argeș – inclusiv vadul Mitreni–Clătești – există de zeci de ani și au fost create în cadrul strategiei de dezvoltare a proiectului Canalului Navigabil Dunăre–Marea Neagră. Pentru că proiectul nu a fost niciodată abandonat oficial și nu există o hotărâre de renunțare sau de modificare a traseului planificat, autoritatea locală sau județeană nu poate interveni asupra acestui punct de traversare.

„Aceste podețe fac parte din infrastructura prevăzută inițial pentru dezvoltarea canalului. Atâta timp cât proiectul nu este anulat sau modificat prin acte oficiale, intervențiile asupra acestor treceri pot fi făcute doar de instituțiile centrale, nu de autoritățile locale”, a precizat prefectul Laurențiu State pentru CălărașiPress.ro.

Advertisement

În acest moment, Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală Argeș–Vedea sunt singurele instituții care pot decide reconfigurarea, consolidarea sau desființarea vadului.

Cum a apărut blocajul administrativ?

Situația devine și mai complicată din punct de vedere juridic. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Crivăț, în administrarea comunei a intrat întreg tronsonul DJ 301, drum județean care își continuă traseul peste Argeș, în direcția Budești–Crivăț.

Numai că, deși drumul figurează pe acte, nu există un pod autorizat care să lege cele două maluri. Astfel, realitatea din teren nu corespunde situației din documente.

Podețul de la Budești – Crivăț este impracticabil

Advertisement

Despre cel de-al doilea pod improvizat, construit din tubulaturi și ulterior asfaltat, Prefectura Călărași a emis o dispoziție prin care interzicea accesul pe acest drum până la refacerea sau aducerea lui într-o stare legală și sigură de utilizare.

De ce s-a redeschis totuși vadul?

Prefectura explică faptul că reluarea traficului nu reprezintă o autorizare propriu-zisă, ci o măsură temporară pentru a permite accesul locuitorilor, în condițiile în care această trecere este singura legătură directă dintre comunitățile din zonă.

Cu toate acestea, prefectul subliniază că soluția finală poate veni doar de la Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală, instituțiile care gestionează atât proiectul canalului, cât și lucrarea hidrotehnică a râului Argeș.

Vadul rămâne o trecere neconformă, folosită pe propria răspundere, iar responsabilitatea rezolvării problemei revine instituțiilor centrale. Până atunci, localnicii trebuie să circule cu prudență, iar autoritățile locale rămân cu mâinile legate din cauza unui proiect național început în urmă cu decenii și niciodată închis oficial.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Exercițiu de pregătire și prevenire la Căminul de Bătrâni „Antim Ivireanul”, alături de pompierii ISU Călărași

Published

on

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași a desfășurat o nouă acțiune de instruire și informare preventivă, de această dată la Căminul de Bătrâni „Antim Ivireanul” din municipiul Călărași. Activitatea a avut ca scop creșterea nivelului de siguranță al comunității, dar și formarea unui comportament adecvat în situații de urgență.

Pe parcursul întâlnirii, pompierii au prezentat măsuri esențiale de prevenire a incendiilor, reguli de comportament și proceduri de evacuare adaptate persoanelor vârstnice și personalului de îngrijire. Demonstrațiile au fost explicate pe înțelesul tuturor, accentul fiind pus pe reacția corectă și rapidă în caz de pericol.

Reprezentanții ISU „Barbu Știrbei” subliniază că astfel de acțiuni contribuie semnificativ la dezvoltarea unei culturi a prevenirii și la îmbunătățirea capacității comunității de a răspunde eficient în situații de urgență.

Activitățile de informare vor continua și în alte centre și instituții din județ, ca parte a programului permanent de educare și pregătire a populației.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading