Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 545

Știri

MAI: Măsuri urgente pentru județele de pe malul Dunării. Călărași, în alertă pentru prevenirea riscurilor de inundații

Published

on

Marți, 24 septembrie 2024, conducerea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a convocat o videoconferință cu prefecții și Comitetele Județene pentru Situații de Urgență (CJSU) din 12 județe aflate pe malul Dunării, inclusiv Călărași, pentru a discuta măsurile urgente de prevenire și intervenție în cazul creșterii debitelor fluviului Dunărea. Întâlnirea, prezidată de secretarii de stat Raed Arafat și Aneta Matei, a avut ca scop pregătirea autorităților locale pentru gestionarea riscurilor de inundații, generate de condițiile hidrometeorologice și precipitațiile abundente prognozate pentru perioada următoare.

Autoritățile din județele traversate de fluviul Dunărea – printre care și Călărași – au fost avertizate să fie pregătite pentru orice eventualitate, chiar dacă prognozele actuale nu indică riscuri iminente de inundații majore. „În aceste condiții, fac apel la promptitudine și profesionalism în gestionarea tuturor situațiilor care pot pune în pericol siguranța cetățenilor. Este nevoie de o reacție eficientă și implicare totală, având în vedere avertizările existente”, a declarat Aneta Matei, subliniind că măsurile trebuie luate proactiv, fără a aștepta ca riscurile să devină acute.

Anticipare, nu reacție: măsuri de prevenire și evacuare

Una dintre temele centrale ale videoconferinței a fost prevenția. Raed Arafat a cerut activarea grupelor operative în toate județele vizate, precum și convocarea CJSU ori de câte ori este necesar. De asemenea, acesta a subliniat importanța pregătirii pentru posibile evacuări, chiar dacă șansele sunt minime. „Vedeți pregătirea pentru evacuare în localitățile în care este posibil să se dea ordin. Pregătiți populația să aibă lucrurile necesare – acte, bani, medicamente – gata de plecare dacă va fi impusă evacuarea”, a explicat șeful DSU.

Arafat a mai solicitat inspectoratelor județene să mobilizeze forțele și să solicite sprijin din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) din timp, iar pentru montarea de diguri temporare să solicite sprijinul colegilor din alte structuri ale ministerului sau angajați ai altor ministere. „Cuvântul este «anticipare», nu «reacție»”, a rezumat Raed Arafat, accentuând faptul că acțiunile trebuie să fie prompte și coordonate pentru a preveni o criză.

Advertisement

Mesaje clare către populație prin RO-ALERT

Informarea populației din județele vizate, inclusiv Călărași, a fost un alt punct de interes major.  A fost subliniată ideea că este necesar ca autoritățile locale să transmită mesaje clare și concrete, prin sistemul RO-ALERT, mai ales în eventualitatea unei evacuări. S-a subliniat importanța acordării unei atenții speciale persoanelor vulnerabile, precum cele imobilizate sau cu dizabilități, pentru a se asigura că toate categoriile de cetățeni sunt protejate în caz de necesitate.

„Chiar dacă șansa este minimă, autoritățile locale trebuie să explice populației cum să se comporte în caz de ordin de evacuare”, a adăugat Arafat, precizând că o astfel de pregătire poate salva vieți.

Prognoze meteorologice și scenarii de acțiune

Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a adus în atenție prognozele pentru finalul săptămânii, care arată o intensificare a precipitațiilor în vestul și nord-vestul țării. În acest context, Arafat a cerut mobilizarea rapidă a resurselor și colaborarea între diferite structuri ale ministerelor pentru a evita orice situație care ar putea escalada.

Reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au menționat că, deocamdată, debitele prognozate pentru Dunăre nu sugerează o situație greu gestionabilă, însă pregătirile trebuie să continue pentru a preveni orice risc. „Nu ne așteptăm la o situație dificilă, dar anticipăm și suntem pregătiți să intervenim dacă lucrurile se vor schimba”, a declarat Olimpia Negru, director al Direcției Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor.

Măsuri luate în județul Călărași

La nivelul județului Călărași, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență este pregătit să implementeze măsuri de prevenție în zonele cu risc ridicat, în special în localitățile din proximitatea Dunării. Autoritățile locale au început deja monitorizarea atentă a debitelor și pregătesc planuri de acțiune pentru eventuale intervenții rapide. Prefectul județului a declarat că toate resursele necesare sunt mobilizate și că sunt pregătite acțiuni de prevenire, cum ar fi montarea de bariere de protecție și consolidarea digurilor.

Advertisement

Județul Călărași rămâne în stare de alertă, iar autoritățile sunt gata să răspundă prompt oricărei situații, pentru a proteja viețile și bunurile cetățenilor. Mesajele de informare pentru locuitori vor fi transmise pe toate canalele disponibile, astfel încât populația să fie pregătită pentru orice eventualitate.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Ai loc de veci în Călărași? A început plata taxelor pentru 2026. Casieriile sunt deschise și în weekend

Published

on

Vești importante pentru concesionarii locurilor de veci din municipiul Călărași. Administrația Cimitirelor a început încasarea taxelor pentru anul 2026 și îi cheamă pe cetățeni să își achite obligațiile la timp. Pentru a evita aglomerația, programul a fost extins inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Cei care au locuri de veci concesionate pot merge la casierie aproape toată săptămâna, dimineața, iar în timpul săptămânii programul este complet.

Când se pot plăti taxele:

  • Luni – joi: 07:30 – 16:00
  • Vineri: 07:30 – 13:30
  • Sâmbăta, duminica și sărbătorile legale: 07:30 – 09:30

Pentru înmormântări, programul se prelungește ori de câte ori este nevoie, până la finalizarea tuturor intervențiilor.

Atenție însă: în weekend și în zilele libere nu se fac acte de concesiune, dar se încasează taxe și se desfășoară înmormântări.

Advertisement

Administrația Cimitirelor îi sfătuiește pe călărășeni să nu lase plata taxelor pe ultima sută de metri, mai ales că programul este deja adaptat pentru cei care nu pot ajunge în timpul săptămânii.

Pentru detalii suplimentare, instituția funcționează în Cimitirul Central din municipiul Călărași, pe strada Ion Heliade Rădulescu, iar informații pot fi solicitate și online, prin e-mail.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading