Știri
”LUNA DRAMATURGIEI ROMÂNEȘTI” – nou proiect lansat de C.J.C.C. Teatrul Dramaturgilor Români și Consiliul Județean Călărași
Astăzi, 9 octombrie a avut loc lansarea unui nou proiect “LUNA DRAMATURGIEI ROMÂNEȘTI”, proiect lansat de Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași, în colaborare cu Teatrul Dramaturgilor Români, susținut de Consiliul Județean Călărași. La lansarea acestui proiect, Mihaela Petrovici, manager al CJCC Călărași împreună cu Horia Gârbea, managerul Teatrului Dramaturgilor Români au vorbit despre desfășurarea acestui proiect.
https://www.facebook.com/calarasipress/videos/174346000120437/
AUTORUL E ÎN SALĂ este o comedie interesantă, o poveste prezentă în teatru și în afara lui, un spectacol interactiv în care publicul poate alege ce actor devine vedeta serii. Autorul dă o singură indicație în legătură cu conținutul piesei: toate întâmplările care se vor petrece pe scenă sunt inspirate din cazuri reale, rupte din viață. În această singură indicație se găsește chintesența spectacolului. Construcția pe două planuri oferă spectatorului șansa nu doar de a asista la jocurile de putere din culisele teatrului, ci și de a se implica în destinul personajelor. Mecanismul comic este angrenat de combinația dintre stilul inconfundabil al dramaturgului Ion Băieșu și jocul actoricesc magistral.
”Daca ai chef să râzi cu lacrimi sau simți nevoia de câteva zeci de minute de deconectare, te invit si pe tine la piesa ”Autorul e în sală”! Ion Băieșu este un autor apreciat de public, cu un umor specific, așa că nu e de mirare că m-am distrat tot timpul cât am repetat și sper că și tu, dacă alegi sa vii la această piesă, să te simți la fel de bine ca și mine. Din experiența mea de până acum, lucrurile cam așa funcționează – dacă actorii se simt bine pe scenă și se distrează lucrul ăsta e molipsitor! Se transmite și la public!”, scrie tânăra actriță Laura Cosoi pe blogul ei lauracosoi.ro. cu privire la piesa de teatru ce va avea loc și pe scena sălii de spectacole a CJCC Călărași.
În luna octombrie, sub sloganul „Sărbătorește românește”, Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași alături de Teatrul Dramaturgilor Români va desfășura proiectul „LUNA DRAMATURGIEI ROMÂNEȘTI”, cu susținerea Consiliului Județean Călărași.
Proiectul debutează în data de 9 octombrie 2018, cu piesa de teatru „Autorul e în sală”, de Ion Băieșu, în regia lui Dan Tudor.
Distribuție – Dan Tudor, Marius Drogeanu, Mihaela Teleoacă, Tudorel Filimon, Corina Dănilă, Laura Cosoi, Adrian Anghel, Irina Ungureanu, Luana Lute și Vlad Vîlciu.
Sinopsis:
Ce se întâmplă când vedeta teatrului nu e în cabină la ora spectacolului de gală? „Autorul e în sală” este o comedie neobișnuită despre un bărbat ghinionist și o divă care își caută fericirea. O poveste prezentă în teatru și în afara lui.
Miercuri, 17 octombrie 2018 – piesa de teatru „Călătoarea și Shakespeare”, de Lucia Verona, în regia Ruxandrei Bălașu.
Distribuție – Monica Davidescu/ Ruxandra Bălașu, Marius Bodochi, Pavel Bârsan, Dana Voicu, Gabriel Costan, Alexandru Făiniși, Claudia Dionise, Alexandra Gabriela Niță și Alexandru Mandu.
Sinopsis:
O femeie a zilelor noastre trăiește un moment unic: întâlnirea cu cel mai mare dramaturg al lumii, apărut ca prin magie pe o scenă contemporană.
Marți, 23 octombrie 2018 – piesa de teatru „Infractorii”, de Ana Maria Bamberger, în regia lui Dan Tudor.
Distribuție – Ada Navrot și Dan Tudor.
Sinopsis:
„Infractorii”, o comedie care face haz de necaz.
Ce-ai face dacă un incendiu a distrus tot ce aveai, asigurarea nu plătește, banca refuză să-ți acorde credit și soția te anunță că familia se va mări curând? Și – dacă asta face din tine un… „infractor”?
Marți, 30 octombrie 2018 – piesa de teatru „Dona Juana”, de Anca Visdei, în regia lui Radu Gheorghe.
Distribuție – Cătălina Mustață, Angela Ioan, Radu Gheorghe, Dan Profir, Daniel Vișan, Alexandru Nagy și Răzvan Popa.
Sinopsis:
Piesa Dona Juana este încă o încercare de a responsabiliza ambele sexe, masculin și feminin, în demersul lor comun, liber consimțit, de a se dărui unul altuia din toată inima și din toate punctele de vedere.
Spectacolele de teatru vor avea loc în sala „Barbu Știrbei”, începând cu ora 18.00.
Relații și rezervări la numărul de telefon : 0242.314.925.
Manager,
Mihaela PETROVICI
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Când America a plănuit să detoneze o bombă nucleară pe Lună ca să sperie Uniunea Sovietică
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
