Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 543

La zi

Lucrările de reabilitare a DJ 403 (Luica) au fost amânate

Published

on

Șantierul lucrărilor de modernizare a DJ403 se prelungește din cauza termenilor contractuali ce nu au fost respectați de constructor. Majorarea prețurilor pentru materia primă a fost încă un motiv pe lista criteriilor, însă nu cel decisiv pentru suspendarea contractului de execuție al lucrărilor. 

Contractul acestei lucrări va fi denunțat, ajunță șeful CJ Călărași, Vasile Iliuță.

Vorbim despre DJ 403 Mânăstirea-Luica-Şoldanu- Radovanu, un segment de drum aşteptat pentru reabilitare de comunitatea din zonă. Din 2017 până în ianuarie 2019, Consiliul Judeţean Călăraşi a obţinut fonduri europene pentru asfaltarea a 220 km de drumuri judeţene. Conform INS, în perioada 2012-2017, numărul de km modernizaţi la nivelul municipiului este de 27, iar la nivelul Consiliul Judeţean este de 61. În intervalul 2017-2019, în decurs de 2 ani, sunt modernizaţi 220 km prin fonduri europene.

“Schimbarea prețurilor pentru materiale de construcție ce fac parte din proiectele de dezvoltare ale județul ne creează mari dificultăți, dublarea prețurilor și tot ce s-a întâmplat. Avem multe negocieri pentru actualizarea multor lucrări. Pot să vă spun că astăzi suntem în negocieri cu firma care a lucrările de construcție pentru DJ403 pentru a rezilia contractul și să-l actualizăm pe banii consiliului județean și să-l scoatem, din nou, la licitație, pentru că am încercat să găsit soluții tehnice, însă nu am reușit, pentru că proiectul are o aprobare și crierii tehnico-economice aprobate de Consiliul Județean și trebuie realizat așa cum a fost aprobat în anul 2019.  Acum, la momentul acesta, contractul se va denunța și îl vom scoate din nou la licitație. Cât despre lucrările desfășurate la acest moment, există cofinanțare pentru toate proiectele. La nivelul Ministerului Dezvoltării are loc ședința interministerială pentru a prelua prefectura. Dacă astăzi obținem aprobare, urmează Hotărârea de Guvern, iar ceea ce finanțam prin bugetul județului Călărași, putem reloca aproximativ 10 milioane de euro pentru proiectele județului sau actualizarea proiectelor, lucru ce ne va da o mare reușită să folosim acești bani în alte proiecte.” –  a conchis Vasile Iliuță în conferința de presă a PSD Călărași de joi, 30 iunie 2022.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Accident rutier mortal în Modelu. O femeie și-a pierdut viața

Published

on

Un grav accident de circulație, soldat cu moartea unei persoane, a avut loc sâmbătă seara, în localitatea Modelu, pe DN3B.

Potrivit primelor informații, șoferul unui autoturism ar fi încercat să efectueze o manevră de depășire, însă nu a mai reușit să revină pe banda sa de mers. Autovehiculul a părăsit partea carosabilă și a ieșit în afara drumului, impactul fiind extrem de violent.

În urma accidentului, o femeie aflată pe scaunul din dreapta a suferit răni incompatibile cu viața. Echipajele medicale ajunse la fața locului au constatat decesul victimei.

Poliția a intervenit de urgență, a securizat perimetrul și a demarat cercetările pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor producerii accidentului. Traficul pe DN3B a fost restricționat temporar.

Advertisement

Martorii spun că zgomotul impactului a fost extrem de puternic, bubuitura scoțând mai mulți localnici din case, speriați de sunetul produs.

Conform primelor date, șoferul nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, această ipoteză urmând să fie analizată în cadrul anchetei aflate în desfășurare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Scandalul pașapoartelor românești: Cum au pătruns mii de ruși în UE cu acte false, furând inclusiv identitatea soldaților ucraineni căzuți la datorie

Published

on

O amplă rețea infracțională destructurată în 2025 a permis sute, posibil mii de cetățeni ruși să obțină fraudulos cetățenia română și, implicit, acces liber în Uniunea Europeană. Scopul principal: ocolirea sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei și protejarea averilor în spațiul european.

Ancheta publicată de Le Monde (și confirmată de surse judiciare românești) dezvăluie o schemă sofisticată, coordonată de un grup infracțional format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni (majoritatea rezidenți în România), care colabora cu avocați, notari, traducători și funcționari corupți din servicii de stare civilă.

Cum funcționa schema?

Rețeaua exploata programul legal de redobândire a cetățeniei române pentru descendenții foștilor cetățeni români din teritoriile interbelice (inclusiv părți din actuala Ucraină și Republica Moldova). În lipsa arhivelor distruse în Al Doilea Război Mondial, membrii grupării inventau rude fictive sau falsificau documente care atestau originea românească.

Cel mai șocant aspect: în unele cazuri documentate de anchetatori și confirmate de surse din poliție și justiție, solicitanții ruși au folosit identitatea unor soldați ucraineni uciși pe front sau dați dispăruți. Aceștia se prezentau drept etnici ucraineni cu origini românești, beneficiind astfel de procedura simplificată.

Advertisement

Numai în 2025, gruparea a depus peste 900 de cereri de naturalizare cu acte falsificate, majoritatea pentru cetățeni ruși. Autoritățile estimează că peste 18.700 de persoane din fostul spațiu sovietic figurau cu reședințe fictive în România, iar mii au obținut deja pașapoarte românești.

Prețuri și beneficiari

Serviciile rețelei erau promovate deschis pe rețele sociale în limba rusă: un pașaport european costa între 4.000 și 75.000 de euro, în funcție de complexitatea cazului și de profilul clientului. Printre beneficiari se numără oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin și chiar persoane aflate pe liste internaționale de sancțiuni sau urmărite penal.

Un mic oraș din nordul României, Vârful Câmpului (lângă granița cu Ucraina), a devenit epicentrul fraudei: mii de străini au fost înregistrați la aceleași adrese fictive, uneori fără acordul proprietarilor.

Consecințe și reacții

Procurorii români au efectuat zeci de percheziții în 2024 și 2025, anulând deja zeci de documente (68 doar în Sectorul 6 București, cu alte sute în verificare). Experții avertizează că acest scandal reprezintă o gravă breșă de securitate națională și europeană, permițând accesul în Schengen unor persoane care pot reprezenta riscuri reale.

Avocatul Denis Buruian, implicat în anularea unor astfel de cetățenii, declară că fenomenul subminează încrederea în sistemul european. Mulți beneficiari s-au mutat ulterior în țări precum Franța sau Dubai, pentru a-și proteja averile.

Advertisement

Pe măsură ce anchetele avansează, amploarea escrocheriei conturează un eșec sistemic al instituțiilor românești: vulnerabilități legislative, lipsa verificărilor încrucișate și corupție la nivel local au transformat un mecanism legal menit să repare nedreptăți istorice într-o portiță periculoasă pentru interese ostile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Alertă epidemiologică în România: Peste 11.000 de cazuri de gripă în doar o săptămână

Published

on

România se confruntă cu o creștere explozivă a cazurilor de gripă. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 15–21 decembrie 2025 au fost înregistrate 11.174 de cazuri de gripă clinică la nivel național – aproape dublu față de săptămâna precedentă (când s-au raportat 5.701 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de aproximativ cinci ori mai mare, iar față de media ultimilor cinci ani este de aproape șapte ori peste nivelul obișnuit.

Autoritățile au declarat oficial stare de alertă epidemiologică, după trei săptămâni consecutive de activitate gripală intensă și răspândire geografică extinsă în toate județele țării. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (peste 1.600 cazuri), Cluj, Botoșani, Bihor, Iași și Neamț.

Trist, a fost confirmat și primul deces cauzat de gripă în acest sezon: o femeie de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal, care suferea și de alte afecțiuni medicale grave. Virusul implicat a fost de tip A, subtip H3.

Spitalele, în special secțiile de boli infecțioase și ATI, sunt din ce în ce mai aglomerate. Pacienții cu simptome severe (tuse intensă, febră mare, dificultăți de respirație) sunt internați prioritar, în timp ce multe cazuri ușoare sunt tratate la domiciliu. Medicii avertizează că greul abia acum începe: estimările epidemiologice indică faptul că vârful sezonului gripal va fi atins în următoarele două săptămâni (sfârșit de decembrie – început de ianuarie). Dacă trendul ascendent continuă, nu este exclusă chiar declararea unei epidemii de gripă.

Advertisement

Recomandări urgente: Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Până la 21 decembrie fuseseră administrate peste 1,25 milioane de doze de vaccin antigripal. Autoritățile îndeamnă în continuare populația – în special persoanele vulnerabile (vârstnici, cei cu boli cronice, gravide, copii) – să se vaccineze cât mai repede și să respecte măsurile de prevenție: igiena mâinilor, evitarea spațiilor aglomerate, purtarea măștii în situații de risc.

Starea de fapt este îngrijorătoare, dar încă este timp să ne protejăm. Atenție sporită în următoarele săptămâni!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading