Știri
Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din județul Călărași, stopate de noua conducere a CJ. Directoarea Drumuri și Poduri rupe tăcerea
Surse din Societatea Drumuri și Poduri Călărași, direcție subordonată CJ Călărași susțin ca toate lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere desfășurate la nivelul județului au fost stopate din cauza celor ce gestionează in prezent activitatea Consiliului Județean Călărași. Tot sursele noastre de încredere spun că Valentin Barbu i-ar fi cerut demisia directoarei Mirela Drăgan fără a argumenta această “propunere”.
Administrația PNL oprește lucrările de dezvoltare a infrastructurii rutiere din județul Călărași. Mirela Drăgan, directoarea societății Drumuri și Poduri face declarații în exclusivitate
Perioada electorală din această toamnă a tulburat activitatea mai multor instituții subordonate administrației județene. Vasile Iliuță și-a pierdut funcția de președinte în data de 31 Iulie 2020, atunci când prefectul liberal Marian Stoica a emis un Ordin prin care se constată încetarea de drept a mandatului de consilier județean, înainte de termen…pe motiv că Vasile Iliuță și-a pierdut calitatea de membru al PNL Călărași. Vicepreședintele Valentin Barbu a preluat conducerea instituției până 27 Septembrie 2020.
Drăgan Mirela, directoarea societății Drumuri și Poduri Călărași a fost contactată telefonic de reacția noastră pentru a-și expune punctul de vedere privind situația din societatea pe care o coordonează încă din anul 2019.
https://youtu.be/5-ttiN1YOsg
Călărași PRESS: Din informațiile pe care le avem, mare parte a lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivelul județului Călărași au fost stopate de actuala conducere a Consiliului Județean.
Mirela Drăgan: Într-adevăr, lucrările de întreținere și reparații drumuri pe care noi le aveam în derulare au fost oprite. Am făcut adrese către conducerea actuală să ne lase să le facem pe cele deja începute pentru a le duce în stadiul de conservare, să asigurăm circulația în condiții normale, lucru care nu s-a materializat.
Călărași PRESS: De cât timp există această problemă?
Mirela Drăgan: De la jumătatea lunii august, undeva între 10-15 august.
Călărași PRESS: Bănuiesc că ați avut deja o discuție cu cei care coordonează în momentul de față Consiliul Județean. Ce i-ați întrebat și care a fost răspunsul lor?
Mirela Drăgan: Am făcut un schimb de corespondențe legat de aceste lucrări și de altele care se impuneau în baza contractului de delegare a serviciului de administrare a drumurilor județene, delegat societății Drumuri și Poduri. În aceste condiții, obligația contractuală a societății Drumuri și Poduri este de a menține drumurile județene în stare viabilă și corespunzătoare din punct de vedere tehnic, motiv pentru care am căutat, împreună cu colegii mei, soluții pentru a începe lucrări cu alte societăți sau cu alte instituții cu scopul de a evita șomajul tehnic al salariaților societății. Pentru câțiva dintre aceștia am programat concedii de odihnă, pentru cei care mai aveau zile de concediu de odihnă, și cu ceilalți am găsit soluții să lucrăm astfel încât să evităm șomajul tehnic. Vrem să nu existe un impact asupra societății din acest punct de vedere.
Revenind la prima parte a discuției, nu ați găsit nicio soluție până în momentul de față?
Mirela Drăgan: Nu. Sistarea a avut loc la data pe care am menționat-o, undeva la jumătatea lunii august. Lucrurile au rămas așa.
Călărași PRESS: Vorbeam mai devreme despre situația salariaților din societatea Drumuri și Poduri Călarași. Ce ne puteți spune?
Mirela Drăgan: De la sfârșitul lunii august, nemaiavând lucrări în derulare, am trimis personalul în concediu de odihnă. Am căutat în toată această perioadă a concediului de odihnă a salariaților, împreună cu departamentul tehnic, să găsim soluții pentru a contracta lucrări în sectorul privat cu scopul de a evita șomajul tehnic. La această dată, am reușit și am semnat contractul cu o societate privată, motiv pentru care am rechemat din concediu personalul productiv pentru a putea desfășura lucrările pe care le-am contractat.
Călărași PRESS:Ce măsuri a luat actuala conducere a Consiliului Județean pentru a evita această situație?
Mirela Drăgan: Nu au luat nicio măsură.
Călărași PRESS: Domnul Valentin Barbu v-a cerut demisia din funcția de director?
Mirela Drăgan: Da, mi-a fost solicitată demisia verbal. Mi-a spus că ar fi mai bine să demisionez, că dumnealui nu poate lucra cu mine, nu are nimic personal cu mine. Nici măcar nu a încercat să lucreze cu mine. Nu știu cum a realizat că nu se poate lucra cu mine.
Călărași PRESS: Bănuiesc că aveți un contract în derulare de management în care aveți anumite obligații cu criterii de îndeplinit.
Mirela Drăgan: Am un contract de mandat pe o perioadă determinată, valabil până la 30 septembrie. I-am comunicat în scris răspunsul la această solicitare, cerându-i motivele temeinice pentru care să fiu revocată deoarece eu nu aș fi demisionat. Doresc să duc până la capăt contractul de mandat și să-mi asum rezultatele si obligațiile.
Valentin Barbu nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.
23 septembrie 2020
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.
Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.
O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori
„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.
Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.
Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.
Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.
„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.
Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.
O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.
Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cât valorează grâul, porumbul și floarea-soarelui în 2025? Consilierii județeni din Călărași au stabilit prețurile
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Cinema Călărași / Băieții răi revin la Călărași cu o misiune imposibil de… cuminte!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
