Connect with us

Cultură

LIVE | Noaptea Albă a Muzicii Folk – ediția a III-a, la Călărași

Published

on

Centrul Judeţean de Cultură şi Creaţie Călăraşi a organizat vineri, 19 iulie  ”Noaptea albă a muzicii folk”. Cea de-a treia ediţie a evenimentului  s-a desfăşurat pe scena din Parcul Dumbrava începând cu ora 21.00.  Scena din Parcul Dumbrava a fost inconjurată de sute de călărășeni, iubitori ai muzicii folk. 

Deschiderea evenimentului a fost făcută de actorul Ștefan Nițu, un actor profesionist, care a prezentat evoluția celor ce au urmat dar și însemnătatea acestei manifestări cultural artistice.

Iubitorii acestui gen muzical au putut să se bucure de recitalurile susținute de artiști precum: Mircea Baniciu, Maria Gheorghiu, Clara Mărgineanu, Ştefania Iacob, Adi Bezna, Vali Boghean Band, Tatiana şi Marius Ojog, Cătălin Stepa, Loreta Popa.    ”Un proiect cu suflet şi cântec, un gând frumos şi generos care se apropie de împlinire. ,,Noaptea albă a muzicii folk” de la Călăraşi a fost un spectacol  despre prietenie, poezie şi lumină. Oameni dragi au descoperit alţi oameni dragi, pentru a fi laolaltă într-o noapte cu chitare, poeme şi bucurii, sub un cer din care îngerii au zâmbit.

Și participanții la spectacolul Noaptea Albă a Muzicii Folk – de fapt un proiect național unic de promovare și conservare a valorilor muzicii românești folk au apreciat însemnătatea spectacolului. Oamenii au simțit puterea dată de retrăirea atotputernicei tinereți. Sufletul călărășenilor a vibrat retrăind sentimente pozitive trăite sub vraja acestui gen muzical. Finanţatorul manifestării culturale, Consiliul Judeţean Călăraşi prin titularul de proiect, Centrul Judeţean de Cultură şi Creaţie au oferit condiții optime de desfășurare. Terasa din fața scenei pe care au evoluat artiștii a fost amenajată cu scaune, astfel încât spectatorii nu au stat în picioare.

Ștefan Nițu, secretar artistic CJCC a demonstrat că folk-ul, spectacolul cu muzica românească autentică folk merge mai departe la Călărași unde organizatorii, Centrul Județean de Creație și Cultură și Consiliul Județean au oferit și în acest al treilea an voie bună călărășenilor. Evenimentul cultural ”Noaptea Albă a Muzicii Folk”  a fost unul special şi s-a bucurat de aprecierea publicului de toate vârstele, aproximativ 600 de persoane fiind prezente până târziu în noapte.

https://www.facebook.com/calarasipress/videos/1363429863817306/

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Cultură

Tache, Ianke și Cadâr, marți 27 septembrie, în Sala Barbu Știrbei

Published

on

Textul este o comedie savuroasă în trei acte, scris în 1932 şi pus în scenă în acelaşi an la Teatrul Maria Ventura. Spectacolul a fost montat pentru prima dată la Bulandra în 1957 de regizorul N. Al. Toscani.

La peste şase decenii de la montarea lui Toscani, Horaţiu Mălăele readuce pe scena Teatrului Bulandra cele trei tipologii umane, întrupându-l pe evreul Ianke şi distribuindu-i în rolurile turcului Cadâr şi românului Tache pe Răzvan Vasilescu şi pe Mihai Constantin.

Alături de cei trei interpreţi principali, din distribuţie vor mai face parte: Dana Dogaru, Adrian Ciobanu, Maria Veronica Vârlan şi Matei Constantin. Scenografia spectacolului i-a fost încredinţată Mariei Miu.

Piesa aduce în prim plan povestea de viață a celor trei prieteni negustori, abordând cu subtilitate problematica rasei, credinţei și religiei, a statutului identitar individual şi de grup, reamintindu-ne astfel că diferențele nu sunt neapărat un motiv de disensiuni și că buna înţelegere poate funcţiona pe fondul acceptării și al asumării a ceea ce ne definește şi ne diferențiază de ceilalți.

Marți, 27 septembrie, ora 20:00 în Sala Barbu Știrbei

Biletele se pot achiziționa DOAR online de pe următoarele platforme:
www.ticketstore.rowww.blt.rowww.iabilet.ro.

La peste şase decenii de la montarea lui Toscani, Horaţiu Mălăele readuce pe scenă cele trei tipologii umane, întrupându-l pe evreul Ianke şi distribuindu-i în rolurile turcului Cadâr şi românului Take pe Răzvan Vasilescu şi pe Mihai Constantin.
Alături de cei trei interpreţi principali, din distribuţie vor mai face parte: Dana Dogaru, Adrian Ciobanu, Maria Veronica Vârlan şi Matei Constantin. Scenografia spectacolului i-a fost încredinţată Mariei Miu.
Biletele se pot achiziționa DOAR online de pe următoarele platforme:
www.ticketstore.rowww.blt.rowww.iabilet.ro.

Continue Reading

Cultură

Muzeografii din Capitală, pe urmele meșterilor lingurari și fierari din județul Călărași

Published

on

În comuna Mânăstirea și în satul Chirnogi, ambele din județul Călărași, am descoperit doi dintre puținii meșteșugari activi iscusiți în cioplirea lemnului și modelarea fierului, scriu pe o rețea de socializare reprezentanții proiectului ROM a NOR Interferences
La Mânăstirea i-am întâlnit pe meșterii rudari Maria şi Vergică Gâtan. Ei confecționează din lemn linguri, scaune, fuse, mosoare și nu numai. La Chirnogi, meșterul Aurel Ioniță este ultimul fierar activ al satului.
Nea Vergică are acum 90 de ani și a început să cioplească în lemn de când avea 11-12 ani, învățând meserie în principal de la tatăl său dar și de la alți meșteri din comunitate. Aurel Ioniță are 59 de ani și a învățat meserie tot de la tatăl său de la vârsta fragedă, prima lui jucărie fiind un ciocan de bătut fierul. Amândoi s-au arătat mâhniți de faptul că nu au cui să mai predea, la rândul lor, arta acestor meșteșuguri, copiii lor având acum alte ocupații.
Cioplitul lemnului practicat de rudari și fierăritul practicat de romi sunt două meșteșuguri care au jucat, de-a lungul timpului, un rol important în viața economică a comunităților din România. Astăzi, acestea sunt practicate la scară tot mai mică, arta meșteșugului nu se mai transmite din generație în generație și cel mai probabil – în viitorul nu foarte îndepărtat – va dispărea. De aceea, aceste meșteșuguri au astăzi o importantă dimensiune accentuat culturală.
Prin proiectul ROM a NOR Interferences ne-am propus să adunăm cât mai multe informații despre patrimoniul cultural al romilor, cu accent pus pe pe meșteșugurile tradiționale, obiceiurile și ocupațiile, muzica și dansul, precum și pe arhitectura vernaculară. Incursiunea din cele două localități ale județului Călărași este prima dintr-o serie de vizite în 35 de sate din 7 județe din sudul României unde vor merge cercetătorii Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Foto 1: În satul Chirnogi, județul Călărași; de la stânga la dreapta: Florian Dumitrache (muzeograf), Aurelia Tudor (cercetător), meșterul fierar Aurel Ioniță, Rareș Dina (șef secție Expoziția permanentă în aer liber și asistent manager al proiectului ROM a NOR Interferences), soția meșterului fierar, Cătălin Stoian (muzeograf).
Foto 2: Maria Gâtan îi prezintă cercetătoarei Aurelia Tudor un instrument arhaic folosit pentru șlefuirea fuselor din lemn, utilizate în torsul lânii și cânepei.
Foto 3: Dr. Georgiana Onoiu (dreapta), șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, împreună cu Mari Moystad, expert în cultura și istoria roma la Anno Museum. Fotografie realizată în curtea familiei de meșteri rudari Maria şi Vergică Gâtan din comuna Mânăstirea, județul Călărași.
Fotograf: Răzvan Petcu (muzeograf)

Continue Reading

Cultură

”RomanIA îmbracă IA”, vernisaj la Muzeul Dunării de Jos

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, sărbătorește și în acest an, Ziua Universală a Iei.
Mai exact, vineri, 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene sau Dragaică, așa cum e cunoscută în calendarul popular, la ora 11:00, va fi vernisată expoziția intitulata “RomânIA îmbracă IA” și va fi oferită în dar tuturor celor care iubesc portul popular românesc. Am scos din lăzile de zestre cele mai frumoase ii, și anume iile de sărbătoare.
Toate sunt lucrate cu măiestrie, distingandu-se prin rafinamentul pe care îl conferă pânza alba de bumbac, de in sau de borangic din care au fost confecționate, dar și datorită tehnicilor de coasere și de ornamentare transmise de la o generație la alta. Culorile folosite la cusut erau, de regulă, în două – trei nuanțe cromatice, dar erau și cusute în întregime în fir negru. La acestea se adăugau, după specificul zonei, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi și mărgele. În componenta motivelor folosite la decorarea iilor intrau figuri geometrice, elemente cosmice, vegetale și animale, toate redate în formestilizate.
Brodate pe piept, pe spate și pe mâneci, aceste simboluri protejau purtătoarea iei, ținând răul și ghinionul departe. Iile cusute, arătau totodată, statutul femeii: cele căsătorite și acelea în vârstă purtau modele cu croială modestă și culori mai temperate, iar fetele tinere își coseau iile în culori vii pentru a atrage pețitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunții sau pentru pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite , altele pentru horă, iar cele mai simple se regăseau în vestimentația zilnică. Aș dori să mai precizez faptul că, însăși reginele României, Elisabeta și Maria, dar și aristocrația feminină a timpului, au purtat cu mândrie costumul popular romanesc în diferite momente ale vieții lor, apreciind finețea materialelor folosite, armonia cromatica și croiul acestora, identificându-se astfel cu tradiția și obiceiurile românești.
Oana Virginia – șef birou
Secția de Etnografie si Artă populară
foto: observatordecalarasi.ro

Continue Reading

Tendințe

Copyright © 2022 CalarasiPRESS.

error: Conținutul site-ului Călărași PRESS este protejat de dreputuri de autor. Toate dreputile rezervate către © Cătălin COJOCARU. Pentru preluare informațiilor și a conținutului, ne puteți contacta la 0735.128.255 sau la catalin@calarasipress.ro