Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 547

Știri

Limba rusă va deveni disciplină opțională în liceele militare din România. Bogdan Cristescu: „Planurile-cadru, dezvoltate în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale”

Published

on

Sursa: ziarulprofit.ro

Elevii care vor studia la liceele militare vor avea posibilitatea de a alege limba rusă ca „limbă modernă 3” în cadrul curriculumului opțional, conform noilor planuri cadru propuse de Ministerul Educației, la 31 ianuarie, scrie edupedu.ro.

„Planurile-cadru pentru profilul militar au fost dezvoltate împreună cu colegii care predau în colegiile militare, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, în funcție de nevoile specifice clar identificate de aceștia”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Bogdan Cristescu, în cadrul unei sesiuni online organizate pe 3 februarie.

Aceste planuri-cadru vor fi implementate în forma finală, după dezbatere, începând cu anul școlar 2026-2027, conform declarațiilor oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, elevii care sunt în prezent în clasa a VII-a vor fi primii care vor urma un program bazat pe noile planuri-cadru, iar la finalul clasei a XII-a vor susține primul Bacalaureat conform noii legi a educației.

Limba rusă este propusă ca limbă modernă 3 pentru elevii din liceele militare, conform noilor planuri-cadru. Astfel, la profilul militar cu specializarea matematică-informatică, elevii vor avea posibilitatea de a alege limba rusă, câte o oră pe săptămână, în cadrul curriculumului opțional, conform deciziei elevului din oferta școlii.

Advertisement

În România există cinci colegii militare:

  • Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia – 168 de locuri
  • Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza – 168 de locuri
  • Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc – 168 de locuri
  • Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova – 168 de locuri
  • Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța – 144 de locuri
Sursa: pedagoteca.ro

Sursa: pedagoteca.ro

Ce înseamnă trunchi comun și curriculum de specialitate

Trunchiul comun (50%) prevăzut de legislație asigură dezvoltarea competențelor fundamentale (cultură generală) și sprijină formarea competențelor-cheie, inclusiv alfabetizarea funcțională. Ponderea acestuia scade de la 65% în clasele IX/X la 35% în clasele XI/XII. Trunchiul comun reprezintă baza pentru cultura generală, iar majoritatea disciplinelor sunt legate de examenul național de bacalaureat (obligatorii sau opționale). În clasele IX/X, trunchiul comun include 15 discipline, distribuite pe 7 arii curriculare, iar în clasele XI/XII, 9 discipline, distribuite pe 5 arii curriculare, la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă.

Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).

 

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading