Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 546

Știri

Limba rusă va deveni disciplină opțională în liceele militare din România. Bogdan Cristescu: „Planurile-cadru, dezvoltate în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale”

Published

on

Sursa: ziarulprofit.ro

Elevii care vor studia la liceele militare vor avea posibilitatea de a alege limba rusă ca „limbă modernă 3” în cadrul curriculumului opțional, conform noilor planuri cadru propuse de Ministerul Educației, la 31 ianuarie, scrie edupedu.ro.

„Planurile-cadru pentru profilul militar au fost dezvoltate împreună cu colegii care predau în colegiile militare, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, în funcție de nevoile specifice clar identificate de aceștia”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Bogdan Cristescu, în cadrul unei sesiuni online organizate pe 3 februarie.

Aceste planuri-cadru vor fi implementate în forma finală, după dezbatere, începând cu anul școlar 2026-2027, conform declarațiilor oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, elevii care sunt în prezent în clasa a VII-a vor fi primii care vor urma un program bazat pe noile planuri-cadru, iar la finalul clasei a XII-a vor susține primul Bacalaureat conform noii legi a educației.

Limba rusă este propusă ca limbă modernă 3 pentru elevii din liceele militare, conform noilor planuri-cadru. Astfel, la profilul militar cu specializarea matematică-informatică, elevii vor avea posibilitatea de a alege limba rusă, câte o oră pe săptămână, în cadrul curriculumului opțional, conform deciziei elevului din oferta școlii.

Advertisement

În România există cinci colegii militare:

  • Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia – 168 de locuri
  • Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza – 168 de locuri
  • Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc – 168 de locuri
  • Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova – 168 de locuri
  • Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța – 144 de locuri
Sursa: pedagoteca.ro

Sursa: pedagoteca.ro

Ce înseamnă trunchi comun și curriculum de specialitate

Trunchiul comun (50%) prevăzut de legislație asigură dezvoltarea competențelor fundamentale (cultură generală) și sprijină formarea competențelor-cheie, inclusiv alfabetizarea funcțională. Ponderea acestuia scade de la 65% în clasele IX/X la 35% în clasele XI/XII. Trunchiul comun reprezintă baza pentru cultura generală, iar majoritatea disciplinelor sunt legate de examenul național de bacalaureat (obligatorii sau opționale). În clasele IX/X, trunchiul comun include 15 discipline, distribuite pe 7 arii curriculare, iar în clasele XI/XII, 9 discipline, distribuite pe 5 arii curriculare, la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă.

Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).

 

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul comunei Borcea: „2026 este anul responsabilității și al continuității. Mergem înainte prin fapte”

Published

on

Primarul comunei Borcea, Theodor Aniel, anunță că anul 2026 va fi dedicat continuării lucrurilor deja începute, cu accent pe finalizarea proiectelor și pe buna organizare a comunei.

Edilul spune clar că administrația locală merge înainte „prin fapte, nu prin vorbe”, amintind principalele realizări din ultimii ani: drumuri asfaltate, trotuare pentru copii și vârstnici, rețea de gaze, canalizare și stație de epurare funcționale, școli modernizate, cantină pentru elevi, grădiniță cu program prelungit, sală de sport, teren de fotbal și parc fotovoltaic.

Pentru perioada următoare, primăria își propune să ducă la capăt proiectele aflate deja în lucru, să dezvolte utilitățile fără improvizații, să gestioneze mai bine deșeurile și să mențină ordinea și curățenia în comună.

Primarul anunță și sprijin în continuare pentru sport, cultură și educație – de la echipa de fotbal Agricola Borcea și activitățile pentru copii, până la evenimentele care adună comunitatea, precum Zilele Comunei, Ziua Pensionarului sau Boboteaza.

Advertisement

Mesajul transmis cetățenilor este unul direct: transparența, dialogul și respectul rămân priorități, iar 2026 trebuie să fie un an al continuității și al responsabilității pentru comuna Borcea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Acum, la Călărași! Expoziția de fotografie „Solitudine”, la Muzeul Municipal, semnată de Valentin Pană

Published

on

La Muzeul Municipal Călărași, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 15:30, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Solitudine”, un demers artistic care propune publicului o incursiune vizuală în tăcere, introspecție și peisaje marcate de absență.

Expoziția poartă semnătura fotografului Valentin Pană, aflat la cea de-a doua expoziție personală în municipiul Călărași, după „Răsfoind printre milisecunde”, prezentată în anul 2017. Originar din Călărași, artistul este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatea București și activează profesional ca asistent social, având totodată o experiență consistentă în traduceri din limba franceză și colaborări cu edituri bucureștene pentru ilustrație de carte, revistă și fotografie de publicitate.

Tema expoziției, „Solitudine”, este rezultatul unor preocupări personale și reflecții acumulate în ultimii ani. Valentin Pană explică faptul că apropierea de acest subiect a venit firesc, din nevoia de a înțelege fenomenul singurătății atât din perspectivă teoretică, cât și existențială. Imaginile expuse sunt, în mare parte, peisaje de iarnă, dominate de o lumină difuză, fără umbre, în care soarele este absent sau abia perceptibil la răsărit ori apus, adesea filtrat de ceață.

Compozițiile sunt statice, cu o natură aflată într-o stare de repaus, iar prezența umană este sugerată discret, prin urme: o mănăstire sau o casă în depărtare, lumini aprinse pe malul unui lac, o fereastră de biserică. Paleta cromatică este una temperată, cu nuanțe pastelate și griuri colorate, care invită privitorul la contemplare și liniște.

Advertisement

Expoziția „Solitudine” va putea fi vizitată până la data de 15 februarie 2026, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 09:00–17:00, la Muzeul Municipal Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading