Știri
Lia Savonea, fosta șefă a CSM și președinte al Curții de Apel București
Lia Savonea ar urmări promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unor surse din magistratură, vizând chiar funcția de președinte al instanței supreme într-un viitor apropiat. Această aspirație este veche, dar până în prezent nereușită, în contextul în care numele său a fost asociat cu dosarul rețelei de influență Voicu din justiție.
În anul 2009, DNA a destructurat o rețea de politicieni, oameni de afaceri și magistrați, coordonată de fostul senator PSD Cătălin Voicu, condamnat ulterior la 7 ani de închisoare pentru fapte de corupție. Surse judiciare au semnalat că soțul Liei Savonea, avocatul Mihai Savonea, își desfășura activitatea în aceeași clădire cu Cătălin Voicu și cu avocatul Cezar Bivolaru, cunoscut ca apărător al fostului primar Marian Vanghelie.
Rolul din CSM și influența asupra sistemului
Numită în Consiliul Superior al Magistraturii în 2016, Lia Savonea a ajuns rapid să fie percepută drept una dintre cele mai influente figuri ale instituției, în special în cadrul Secțiilor pentru judecători și disciplină. Acestea au fost implicate în promovările în funcții de conducere din sistem și în sancționarea unor magistrați cunoscuți, precum Cristi Danileț, Daniela Panioglu sau Crina Muntean.
Savonea a fost adesea considerată liderul curentului antireformist din cadrul CSM, susținând modificările legislative promovate de PSD în perioada guvernării Liviu Dragnea. Sub influența sa au fost sprijinite instituții controversate precum Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și numirea șefului Inspecției Judiciare – instituții acuzate că ar fi fost utilizate pentru presiuni asupra magistraților critici la adresa puterii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
BOMBA zilei la Consiliul Județean Călărași! Proiectul de vânzare a fostului Centru de Afaceri de la Cuza Vodă a picat din nou
Astăzi, 25 septembrie 2025, ședința ordinară a Consiliului Județean Călărași s-a transformat într-o adevărată surpriză politică. Proiectul prin care clădirea fostului Centru de Informare și Cooperare în Afaceri urma să fie trecută din domeniul public în domeniul privat, pentru a putea fi vândută prin licitație, a fost respins.
Deși părea că proiectul are șanse mari să treacă, voturile au arătat altceva: 8 “împotriva” (PNL) + 4 “împotriva” (AUR) = 12 și o abținere și… un absent. Rezultatul? Insuficient pentru adoptarea hotărârii.
📌 Clădirea, evaluată la peste 1,4 milioane lei, a fost construită cu fonduri europene și, de anul trecut, este concesionată unui privat. Concesionarul și-a manifestat dorința de a o cumpăra, iar conducerea CJ a susținut că vânzarea ar aduce bani serioși la buget, mult mai avantajoși decât redevența anuală.
Reacția PNL Călărași: „Stopăm vânzarea patrimoniului județului!”
Imediat după vot, PNL Călărași a transmis un mesaj dur pe Facebook:
„‼️ Consilierii județeni PNL au împiedicat, pentru a doua oară, scoaterea din domeniul public a sediului fostului Centru de afaceri de la Chiciu. Stopăm astfel vânzarea patrimoniului județului Călărași. Suntem deschiși oricărei colaborări cu mediul privat, dar numai cu argumente care să țină cont de beneficii reale pentru călărășeni.
Joi, 25 septembrie, în ședința ordinară a Consiliului județean, cei 8 consilieri PNL prezenți au votat împotriva propunerii conducerii instituției. Dacă în ultimul an această clădire a fost concesionată de un privat, acest lucru aprobându-se cu majoritatea PSD, proiectul care va duce la vânzarea imobilului are nevoie de 2/3 din voturi.”
Ce urmează?
După acest nou eșec, conducerea CJ Călărași are două opțiuni: fie revine cu proiectul într-o altă ședință, fie lasă clădirea să rămână concesionată. Cert este că „bătălia” pentru patrimoniul județului a intrat într-o nouă etapă, cu PNL în prim-planul opoziției față de vânzare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Caravana Smart City România powered by Lenovo ajunge în data de 2 Octombrie la Călărași, aducând împreună liderii administrației publice locale, experți în digitalizare, consultanți în accesarea fondurilor europene și cei mai importanți furnizori de soluții tehnologice.
Evenimentul este dedicat comunităților care vor să transforme digitalizarea dintr-un concept teoretic într-o realitate practică, folosind oportunitățile de finanțare aflate acum la dispoziția autorităților locale.
Mesajul principal al evenimentului: „Într-o competiție pentru finanțare, câștigă cei pregătiți să implementeze rapid și corect.” Acest mesaj este de fapt și motorul inițiativei noastre – ne dorim autorități locale coerente, puternice, care nu ratează oportunități de finanțare dar, mai ales, autorități locale care implementează cele mai bune soluții și tehnologii disponibile.
Data: 2 Octombrie
La Sediul ADR Sud Muntenia – Str. Munteniei nr. 7A, Călărași, județul Călărași
“Tehnologie. Finanțare. Proiecte pentru comunități inteligente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Statele Unite au furnizat României mai multe sisteme radar mobile de ultimă generație pentru monitorizarea Mării Negre, consolidând capacitățile de apărare ale țării. Conform Ambasadei SUA la București, aceste echipamente, finanțate prin programul de asistență militară al Departamentului de Stat al SUA, au fost livrate Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare a Armatei României. Noile radare sporesc capacitatea de supraveghere și detectare a activităților din regiune, inclusiv a dronelor rusești care încalcă spațiul aerian românesc.
Un incident recent, din 13 septembrie, a evidențiat importanța acestor sisteme: o dronă rusească a fost detectată în spațiul aerian al României, în zona Tulcea. Forțele Aeriene Române au intervenit rapid, ridicând două avioane F-16 de la Baza 86 Fetești pentru a urmări drona până la dispariția acesteia în zona Chilia Veche. Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru a avertiza populația, dar au confirmat că nu a existat pericol imediat.
Aceste sisteme radar moderne întăresc securitatea României și reflectă parteneriatul strategic solid dintre București și Washington, contribuind la stabilitatea regională.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
USR Călărași: „Ancheta” Poliției Locale a fost simulată. Cerem demiterea conducerii și transparență reală
Bijuteria verde a Amazonului: Descoperă magia Green Honeycreeper!
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
VIDEO. PMC / Noua creșă din Cartier Tineri, inaugurată la Călărași
