În cele două luni scurse de la preluarea mandatului, miniștrii USR au luat măsuri concrete pentru o mai bună funcționare a instituțiilor din subordine, instaurarea performanței, eliminarea risipei și a privilegiilor. USR își reafirmă determinarea de a participa responsabil și activ la guvernare, astfel încât să fie făcute reformele întârziate atât de mult timp și să fie repusă România pe drumul cel bun.

Miniștrii USR au făcut deja pași importanți pentru eficientizarea instituțiilor din subordinea lor, pentru reinstaurarea normalului în funcționarea acestora și pentru eliminarea risipei și a privilegiilor:

*Diana Buzoianu, ministra Mediului:*

– A declanșat procedura de reorganizare și reformă a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (incluzând reducerea de la 99 la 12 a numărului de directori, limitarea sporurilor și a beneficiilor nejustificate);

Advertisement

– A luat măsuri pentru întărirea și eficientizarea Gărzii Naționale de Mediu (pe de o parte, scăderea numărului de șefi simultan cu creșterea numărului de comisari în teren, pe de altă parte, dotarea personalului de control cu bodycam-uri și drone achiziționate prin PNRR);

– A cerut inventarierea tuturor clădirilor administrate de instituțiile din subordinea ministerului, după ce a descoperit că Administrația Națională „Apele Române” plătește o chirie lunară de 54.000 de euro, deși a avut buget pentru cumpărarea unui sediu. Totodată, a propus mutarea „Apele Române” într-una din clădirile administrate de Romsilva, unde există suficiente spații nefolosite;

– A salvat programul „Rabla” pentru persoane fizice, care va fi relansat în septembrie. Ghidul de finanțare va fi pus în consultare publică zilele acestea;

– A dispus reguli mai stricte pentru controalele la gropile de gunoi, iar în urma controalelor au fost aplicate amenzi de 1,8 milioane de lei;

– A reușit deblocarea, cu ajutorul Ministerului Finanțelor Publice, a sumei de 160 de milioane de lei, tranșă din PNRR destinată împăduririlor.

Advertisement

*Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe:*

– S-a întâlnit deja direct, față în față, cu românii din Italia, Austria, Germania, Ucraina și Belgia pentru a înțelege direct nevoile Diasporei de la serviciile consulare;

– A făcut o prioritate din creșterea economiei prin aderarea la OCDE și diplomația economică, subiectele fiind parte din agenda vizitelor bilaterale, precum și din agenda de reforme instituționale și cea de întâlniri acasă cu mediul de afaceri;

– A început din prima zi de mandat reforma detașărilor și deschide larg ușile MAE pentru tineri care vor putea urma o carieră diplomatică bazată pe concurs;

– A avut întâlniri bilaterale cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski, care au contribuit la semnalul clar de prioritate pentru relațiile de bună vecinătate și al rolului României ca partener pentru integrarea UE;

Advertisement

– A organizat prima întâlnire cu reprezentanți ai societății civile și experți în relații internaționale, afaceri europene și științe politice din România și din Diaspora, în vederea constituirii unui consiliu consultativ cu mediul asociativ pentru conectarea eforturilor diplomației românești la resursele, dinamismul și expertiza din societatea civilă.

*Radu Miruță, ministrul Economiei:*

– A oprit cazuri revoltătoare de sifonare a banului public (cazul Mamaia SA, compania de stat cu 4 șefi la 3 angajați, respectiv cazul clădirii cu 54 de birouri de pe urma căreia statul nu a încasat niciun leu de 18 ani, deși ea aparținea Ministerului Economiei);

– A devoalat cheltuielile absurde de la SALROM;

– S-a asigurat că România va putea relua exploatarea grafitului de la Baia de Fier din Gorj;

Advertisement

– A început să lucreze, împreună cu ministra Mediului, la modificarea legislației pentru contracararea miilor de tone de deșeuri care intră anual în România sub eticheta falsă de produse second-hand;

– A luat măsuri ferme după ce a descoperit nereguli grave în procedurile de selecție a conducerilor a șase companii de stat și a dispus ca verificările Corpului de control să fie extinse la toate companiile din subordinea ministerului. La finalizarea verificărilor, va sesiza Parchetul General;

– A trimis SGG propuneri de modificare a ordonanței privind guvernanța corporativă, astfel încât șefii să fie selectați pe criterii reale de competență, nu doar pe formalități birocratice. Printre modificări: extinderea criteriilor de performanță, introducerea unei evaluări o dată la șase luni, clarificarea procedurii de anulare a selecțiilor în cazul în care sunt observate vicii, dar și reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și pentru companiile în care s-au încheiat numirile.

*Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării:*

– A lansat proceduri de achiziții importante pentru înzestrarea Armatei, una dintre condiții fiind integrarea în economia de apărare locală;

Advertisement

– A semnat, alături de omologul olandez, Ruben Brekelmans, un memorandum care confirmă angajamentul comun de a permanentiza Centrul de Instruire F-16 din România. 18 aeronave F-16 din dotarea Regatului Țărilor de Jos vor fi donate României;

– A avut întrevederi cu oficiali europeni și americani în scopul întăririi capacităților de apărare ale României, în contextul provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și al evoluțiilor recente de pe flancul estic al NATO;

– A urgentat demersurile pentru avizarea Legii apărării naționale și Legii pregătirii populației pentru apărare, astfel încât acestea să poată fi, în sfârșit, trimise Parlamentului spre dezbatere și adoptare. Una dintre modificările aduse vizează posibilitatea ca persoanele care doresc să poată participa la sesiuni de pregătire de patru luni, după care să devină rezervişti pentru Armata Română, chiar și angajaţi ai acesteia.

Advertisement

Explozia de butelie produsă în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe strada Muncii din cartierul Măgureni al municipiului Călărași, are consecințe dramatice. Cele trei victime – doi adulți și un copil – se află în stare gravă, cu arsuri extinse pe corp.

Potrivit apropiaților familiei, una dintre victime a fost transportată la Spitalul din Craiova, în timp ce celelalte două – mama și fiica – au fost direcționate către spitale din București, unde au intrat în sala de operații.

Surse apropiate familiei au declarat că în locuință nu exista rețea de gaze, iar încălzirea și gătitul se făceau cu ajutorul unei centrale alimentate cu butelie.

Autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs deflagrația și dacă locuința prezintă risc structural în urma exploziei.

Advertisement

Contractul semnat în 2022 între Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) și compania franceză Alstom, privind livrarea a 37 de trenuri electrice Coradia Stream, se dovedește a fi o afacere păguboasă pentru statul român, din cauza întârzierilor masive și a riscului de reziliere.

Livrări întârziate, penalități uriașe

Deși contractul de peste 480 de milioane de euro prevedea livrarea completă până la finalul lui 2024, doar 5 trenuri au ajuns în România până în august 2025, iar unul dintre ele a fost returnat în fabrică pentru modificări.  Întârzierea acumulată este de 439 de zile, ceea ce ar putea atrage penalități de peste 266 de milioane de lei — aproximativ 11% din valoarea contractului.

Riscul rezilierii: România ar putea rămâne cu doar 4 trenuri

Asociația Pro Infrastructură avertizează că, dacă penalitățile depășesc costul rezilierii, Alstom ar putea denunța unilateral contractul. În acest scenariu, România ar rămâne cu doar patru garnituri, fără mentenanță, ceea ce ar însemna o pierdere semnificativă pentru sistemul feroviar național.

Cauze invocate: pandemie, război și probleme de omologare

Alstom invocă factori de forță majoră — pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și dificultăți în aprovizionarea cu componente — pentru a justifica întârzierile. De asemenea, trenurile comandate nu sunt modele standard, ci personalizate, ceea ce a dus la modificări în caietul de sarcini și la prelungirea perioadei de testare și omologare.

Advertisement

Reacții oficiale și apeluri la dialog

Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionuț Săvoiu, a declarat că România nu va rămâne fără trenuri și că se caută soluții pentru continuarea livrărilor. Totuși, tensiunile dintre ARF, Alstom și consultantul Egis persistă, iar lipsa unui calendar clar de livrare alimentează incertitudinea.