Știri
Legea care îi scapă pe romani de drumurile între instituțiile statului
Legea care îi scapă pe romani de drumurile între instituțiile statului
Legea interoperabilităţii nu va mai permite niciunei instituţii din România să ceară unui cetăţean să îi aducă o informaţie pe format fizic sau electronic, astfel că românii nu vor mai fi “poştaşi” de la momentul implementării platformei, a afirmat preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Sabin Sărmaş, la Forumul România Digitală.
“Legea interoperabilităţii va face un lucru simplu: nu va mai permite niciunei instituţii din România să ceară unui cetăţean să îi aducă o informaţie pe format format fizic sau în format electronic, dacă acea formaţie există la o altă instituţie publică. Adică, românii nu vor mai fi ‘poştaşi’ de acum înainte, de la momentul implementării platformei. Se implementează acel principiu ‘o singură dată’ – once only. În momentul în care o informaţie despre un cetăţean, despre o companie, despre un bun există într-o bază de date a unei instituţii publice din România, acea bază de date reprezintă o sursă unică de informaţii, o sursă primară de informaţie care poate fi accesată de orice instituţie publică din România în procesul de acordare a unui serviciu public. Mai mult, acest lucru se va întâmpla într-o manieră extrem de transparentă. Toţi românii vor putea să vadă ce informaţii le-au au fost accesate, din ce motive au fost accesate, pentru ce servicii au fost accesate şi care este baza legală pentru accesarea celor formaţi. Tot procesul se va desfăşura într-un mediu sigur. Nu vor mai circula informaţii pe e-mail, pe hârtii”, a explicat Sărmaş.
Demnitarul a apreciat că implementarea Legii interoperabilităţii ar putea avea un impact economic între 0,5 şi 0,7% din PIB.
“Vorbim foarte mult de DESI. Să ştiţi că această lege, odată implementată, cred că ne poate urca cel puţin o poziţie în DESI, pentru că la capitolul servicii publice stăm cel mai prost şi este prefill forms, adică formulare precompletate. De ce nu se întâmplă acest lucru? Pentru că instituţiile nu comunică între ele. Astăzi, hârtia are triplu rol în administraţie în general şi în viaţa noastră: un rol de a prezenta informaţia, pentru că e înscrisă pe hârtie, un rol de a stoca, pentru că arhivăm încă, şi rol de transport – cel mai dezavantajos pentru cetăţean, pentru că cetăţenii sunt nişte ‘poştaşi’, care transportă informaţii pe hârtie de la o instituţie la alta. Interoperabilitatea ne scapă de această povară, iar impactul economic este unul incredibil de mare. Impactul implementării la nivelul administraţiei publice din România a Legii interoperabilităţii ar fi undeva între 0,5% şi 0,7% din PIB. Avem în Parlament o Lege a interoperabilităţii care sper să treacă până săptămâna viitoare şi va crea premisele adevăratei debirocratizări în România. Va fi legea care va duce la dispariţia hârtiei, dacă vreţi, din procesul de oferire a serviciilor publice. Avem o lege pentru cloud-ul guvernamental. Cred că stăm într-un punct bun în care mai avem şi bani peste toate cele spuse anterior, mai avem şi sursa de finanţare pe care n-am avut-o trecut. Acum depinde doar de noi dacă reuşim să folosim de data aceasta banii aceştia eficient”, a spus deputatul,
Platforma de ştiri economice şi analize financiare Financial Intelligence a organizat, marţi, cea de-a patra ediţie a Forumului România Digitală, în care sunt dezbătute teme precum: digitalizarea României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), tehnologia 5G şi securitatea cibernetică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
Nicușor Dan ar putea fi demis din funcția de președinte. Un senator a inițiat deja o solicitare către Parlament
Senatorul Ninel Peia, din Grupul PACE – Întâi România, a înaintat o cerere către Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, prin care solicită suspendarea președintelui României, Nicușor Dan, în temeiul articolului 95 din Constituția României.
Inițiatorii susțin că demersul are la bază peste o treime din semnăturile deputaților și senatorilor necesare pentru a iniția procedura.
Motivele invocate de inițiatori
În documentul oficial se arată că președintele ar fi depășit limitele rolului său constituțional și ar fi comis ingerințe grave în independența justiției. Printre principalele acuzații se numără:
– Declarații publice critice la adresa magistraților și CSM, considerate atacuri împotriva instituțiilor autonome.
– Anunțul privind organizarea unui referendum intern în rândul magistraților pentru a decide dacă CSM acționează în “interesul public”, iar în caz contrar să fie demis.
– Susținerea că aceste acțiuni subminează separația puterilor în stat și principiile statului de drept.
Inițiatorii susțin că astfel de gesturi sunt neconstituționale și creează un precedent periculos pentru democrația românească.
Ce propune președintele Nicușor Dan
Într-o conferință de presă susținută duminică, președintele a declarat că intenționează ca, în luna ianuarie, să inițieze un referendum în rândul corpului magistraților cu întrebarea simplă: “CSM acționează în interesul public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Potrivit acestuia, dacă magistrații vor răspunde că instituția nu operează în interesul public, CSM ar urma să fie reorganizat de urgență.
Următorii pași în procedura de suspendare
Conform Constituției, propunerea de suspendare poate fi inițiată dacă demersul este semnat de cel puțin o treime din membri Parlamentului. După validarea semnăturilor, documentul va fi adus la cunoștința președintelui și urmează consultarea Curții Constituționale. Dacă suspendarea este aprobată, în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.
Reacții din societate și mediul politic
Diverse voci din mediul politic și juridic au reacționat deja la subiect, de la critici virulente din partea unor avocați și politicieni opozanți, până la avertismente privind consecințele pentru stabilitatea instituțiilor de forță din România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Deszăpezire la prețuri mari sau eficientă? Calarasipress.ro compară municipiile Tulcea și Călărași cu județele Ialomița, Giurgiu și Tulcea și dezvăluie diferențe incredibile
Iarna nu vine la fel pentru toți.
Când comparați bugetele, utilajele, stocurile și strategiile celor patru administrații locale – Municipiul Călărași, Municipiul Tulcea, Județul Călărași, Județul Ialomița și Județul Giurgiu – apare o imagine surprinzătoare: aceleași ninsori, dar costuri total diferite.
Unele autorități pregătesc flote întregi, altele cumpără doar cât să nu fie luate prin surprindere.
Rezultatul? Un tablou complet al modului în care banul public este folosit… sau risipit.
Municipiul Călărași: 800.000 lei pentru deszăpezire prin BRAI CATA
Primăria Municipiului Călărași intră în iarnă cu un buget considerabil:
→ 800.000 lei pentru activitatea de deszăpezire, prestări asigurate de operatorul BRAI CATA.
Pentru iarna 2025–2026, Municipiul Călărași anunță, oficial, un dispozitiv extins de deszăpezire: 64 de utilaje propuse, dintre care 27 sunt plătite în regim de staționare. Cifrele apar într-un proiect de hotărâre aprobat la nivel local și sunt prezentate drept garanția unei bune coordonări în cazul ninsorilor abundente, poleiului sau viscolului.
Pe hârtie, planul este amplu. În practică, rămân câteva semne de întrebare esențiale.
Plata staționării pentru aproape jumătate dintre utilaje ridică, inevitabil, problema raportului cost–beneficiu. Câte dintre aceste utilaje sunt efectiv mobilizate în timpul episoadelor de iarnă severă și câte rămân, de fapt, în așteptare, cu costuri care curg indiferent de intervenții?
Programul de deszăpezire promite prioritizarea arterelor principale, a legăturilor dintre cartiere, a accesului către spitale, școli, piețe, stații de transport public și instituții-cheie.
Municipiul Tulcea: buget mare, cheltuieli mari
Municipiul Tulcea a alocat pentru iarna 2024-2025
-
500.000 lei pentru deszăpezire
Și oferă cea mai detaliată listă de tarife dintre toate instituțiile:
- curățat zăpadă manual: 404,26 lei / 1000 mp
- împrăștiere material antiderapant: 57,22 lei / 1000 mp
- intervenții mecanizate, transport de zăpadă, rigole, stropiri etc.
În octombrie 2025, Primaria Tulcea a finalizat achiziția a două utilaje multifuncționale, utilizabile în orice anotimp, pentru activități de deszăpezire, împrăștiat material antiderapant, măturat mecanizat, spălat carosabil, udat zone verzi sau transport materiale.
Județul Călărași: utilaje multe, stocuri mari și cost/km mic
Pe partea județeană, Călărași devine un model de eficiență.
- Buget total: ~2.500.000
- Lungime drumuri: 650 km
- Utilaje: 41
- Materiale: 1600 tone antiderapante
- Puncte de intervenție: 3 baze strategice
Cifrele arată clar:
📉 Cost/km în Călărași: ~769 euro/km
unul dintre cele mai mici costuri din regiune.
Cu un buget la jumătate față de Ialomița, Călărași reușește să pregătească:
→ de două ori mai multe utilaje,
→ de peste două ori mai multe materiale antiderapante.
Județul Ialomița: cel mai mare buget, cele mai mici rezultate
Consiliul Județean Ialomița rămâne „campioană” la cheltuieli.
- Buget total: 5.535.699,71 lei (aprox. 1,11 milioane euro)
- Lungime drumuri: 507 km
- Utilaje: doar 20
- Materiale: 675 tone
- Baze operative: 2
Concluzia amară:Ialomița are cel mai mare buget, dar cel mai mic randament.
Cost/km ajunge la 2.189 euro, de aproape 3 ori mai mare decât în Călărași.
Județul Giurgiu: buget mic, performanță mare
Județul Giurgiu devine liderul eficienței:
- Buget total: 1.703.000 lei (342.000 euro)
- Lungime drumuri: 472 km
- Utilaje: 35
- Materiale antiderapante: 3.522 tone
- Puncte de intervenție: 6
💡 Cost/km: ~724 euro/km,
CEL MAI MIC din toată analiza.
Giurgiu depășește toate celelalte administrații la capitolul materiale și puncte de intervenție, în ciuda celui mai mic buget.
Județul Tulcea: contract multianual, sume mari „în așteptare”
La nivel județean, Tulcea merge pe o strategie diferită față de celelalte administrații analizate: contract multianual de deszăpezire, nu buget anual clar, defalcat.
Consiliul Județean Tulcea a lansat procedura de achiziție publică pentru deszăpezirea drumurilor județene din zona de est, pentru perioada 2025–2028, adică trei sezoane de iarnă consecutive.
Valoarea totală estimată a contractului se situează între:
-
3.584.318,82 lei și
-
12.388.496,45 lei, fără TVA.
Diferența mare între minim și maxim arată că autoritatea județeană își rezervă legal posibilitatea de a cheltui mult mai mult în cazul unor ierni grele, cu ninsori abundente și intervenții repetate.
Cât înseamnă, de fapt, pe fiecare iarnă
Dacă împărțim contractul pe sezoane de iarnă, rezultă că deszăpezirea drumurilor județene din estul județului Tulcea ar putea costa, estimativ:
-
aproximativ 1,19 milioane lei / iarnă – în scenariul unor ierni blânde;
-
până la aproximativ 4,13 milioane lei / iarnă – în scenariul unor ierni grele.
Aceste sume nu sunt bani alocați automat, ci plafoane maxime, iar plata se face doar pentru intervențiile efectiv realizate, în funcție de condițiile meteo din fiecare sezon.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La Muzeul Municipal Călărași a avut loc, recent, reuniunea de 10 ani de la absolvirea liceului a promoției 2015, profil Matematică-Informatică, intensiv engleză, din cadrul Colegiului Național „Barbu Știrbei” Călărași. Evenimentul a adus împreună foști colegi care au pășit emoționați în spațiul revederii, mulți dintre ei nemaivăzându-se din momentul absolvirii.
Deși nu toți absolvenții au putut fi prezenți, evenimentul a fost plin de căldură, încărcat de nostalgie, zâmbete și bucuria reîntâlnirii. Sala muzeului a devenit, pentru câteva ore, un loc al amintirilor vii, unde anii de liceu au prins din nou contur prin povești și emoții împărtășite.
La reuniune au participat și câțiva dintre profesorii care le-au fost alături în anii de formare, prezența lor fiind primită cu respect și afecțiune. Unul dintre cele mai așteptate momente a fost strigarea catalogului, care a readus în prim-plan chipuri, întâmplări și replici rămase în memoria colectivă a generației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Nicușor Dan ar putea fi demis din funcția de președinte. Un senator a inițiat deja o solicitare către Parlament
Deszăpezire la prețuri mari sau eficientă? Calarasipress.ro compară municipiile Tulcea și Călărași cu județele Ialomița, Giurgiu și Tulcea și dezvăluie diferențe incredibile
Recomandare de carte -„Un animal sălbatic” de Joel Dicker
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
