Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 544

Știri

Legea care îi scapă pe romani de drumurile între instituțiile statului

Published

on

Legea care îi scapă pe romani de drumurile între instituțiile statului

Legea interoperabilităţii nu va mai permite niciunei instituţii din România să ceară unui cetăţean să îi aducă o informaţie pe format fizic sau electronic, astfel că românii nu vor mai fi “poştaşi” de la momentul implementării platformei, a afirmat preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Sabin Sărmaş, la Forumul România Digitală.

“Legea interoperabilităţii va face un lucru simplu: nu va mai permite niciunei instituţii din România să ceară unui cetăţean să îi aducă o informaţie pe format format fizic sau în format electronic, dacă acea formaţie există la o altă instituţie publică. Adică, românii nu vor mai fi ‘poştaşi’ de acum înainte, de la momentul implementării platformei. Se implementează acel principiu ‘o singură dată’ – once only. În momentul în care o informaţie despre un cetăţean, despre o companie, despre un bun există într-o bază de date a unei instituţii publice din România, acea bază de date reprezintă o sursă unică de informaţii, o sursă primară de informaţie care poate fi accesată de orice instituţie publică din România în procesul de acordare a unui serviciu public. Mai mult, acest lucru se va întâmpla într-o manieră extrem de transparentă. Toţi românii vor putea să vadă ce informaţii le-au au fost accesate, din ce motive au fost accesate, pentru ce servicii au fost accesate şi care este baza legală pentru accesarea celor formaţi. Tot procesul se va desfăşura într-un mediu sigur. Nu vor mai circula informaţii pe e-mail, pe hârtii”, a explicat Sărmaş.

Demnitarul a apreciat că implementarea Legii interoperabilităţii ar putea avea un impact economic între 0,5 şi 0,7% din PIB.

Advertisement

“Vorbim foarte mult de DESI. Să ştiţi că această lege, odată implementată, cred că ne poate urca cel puţin o poziţie în DESI, pentru că la capitolul servicii publice stăm cel mai prost şi este prefill forms, adică formulare precompletate. De ce nu se întâmplă acest lucru? Pentru că instituţiile nu comunică între ele. Astăzi, hârtia are triplu rol în administraţie în general şi în viaţa noastră: un rol de a prezenta informaţia, pentru că e înscrisă pe hârtie, un rol de a stoca, pentru că arhivăm încă, şi rol de transport – cel mai dezavantajos pentru cetăţean, pentru că cetăţenii sunt nişte ‘poştaşi’, care transportă informaţii pe hârtie de la o instituţie la alta. Interoperabilitatea ne scapă de această povară, iar impactul economic este unul incredibil de mare. Impactul implementării la nivelul administraţiei publice din România a Legii interoperabilităţii ar fi undeva între 0,5% şi 0,7% din PIB. Avem în Parlament o Lege a interoperabilităţii care sper să treacă până săptămâna viitoare şi va crea premisele adevăratei debirocratizări în România. Va fi legea care va duce la dispariţia hârtiei, dacă vreţi, din procesul de oferire a serviciilor publice. Avem o lege pentru cloud-ul guvernamental. Cred că stăm într-un punct bun în care mai avem şi bani peste toate cele spuse anterior, mai avem şi sursa de finanţare pe care n-am avut-o trecut. Acum depinde doar de noi dacă reuşim să folosim de data aceasta banii aceştia eficient”, a spus deputatul,

Platforma de ştiri economice şi analize financiare Financial Intelligence a organizat, marţi, cea de-a patra ediţie a Forumului România Digitală, în care sunt dezbătute teme precum: digitalizarea României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), tehnologia 5G şi securitatea cibernetică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Carosabil ca patinoarul, trafic blocat: primele accidente ale iernii 2026 la Călărași

Published

on

Prima ninsoare serioasă din ianuarie 2026 aduce și primele probleme în trafic. Iarna își intră pe deplin în drepturi, iar temperaturile negative, combinate cu vântul puternic, au favorizat formarea unui strat de gheață pe carosabil, transformând drumurile în adevărate capcane pentru șoferi.

În mai multe zone afectate de stratul de zăpadă, condițiile meteo au pus la încercare atenția și experiența conducătorilor auto. Lipsa de adaptare la carosabilul alunecos pare să fi fost un factor decisiv în producerea unor evenimente rutiere, unele soldate cu pagube materiale.

Un astfel de incident s-a produs joi seară, în jurul orei 21:30, pe strada București din municipiul Călărași, în zona Direcției Agricole. Mai multe autoturisme au fost implicate într-o tamponare în lanț, pe fondul gheții formate pe partea carosabilă. Din fericire, primele informații indică faptul că nu au existat victime, însă traficul a fost îngreunat temporar.

Autoritățile le recomandă șoferilor prudență sporită, adaptarea vitezei la condițiile de drum și echiparea corespunzătoare a autovehiculelor. Iarna abia a început, iar primele ninsori sunt un semnal clar că deplasările pe timp de iarnă cer atenție maximă și responsabilitate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cod galben de ninsoare viscolită și vânt puternic: vizibilitate sub 100 de metri

Published

on

Autoritățile meteorologice au emis o atenționare cod galben pentru fenomene de iarnă severă, valabilă în intervalul 8 ianuarie, ora 23:00 – 9 ianuarie, ora 15:00.

Potrivit Administrația Națională de Meteorologie, în intervalul menționat sunt așteptate ninsori viscolite, intensificări ale vântului și vizibilitate redusă, local sub 100 de metri. Rafalele de vânt vor spori senzația de frig și pot crea condiții dificile de trafic, în special pe drumurile deschise și în zonele neprotejate.

Autoritățile recomandă prudență sporită la deplasări, adaptarea vitezei la condițiile de drum și evitarea călătoriilor neesențiale pe durata avertizării.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Elevii de clasa a XII-a nu vor mai merge la ore vinerea! Program pilot în 18 licee din țară

Published

on

Un program pilot implementat în 18 licee din România schimbă modul în care elevii de clasa a XII-a își organizează săptămâna. Patru zile sunt dedicate cursurilor față în față pentru materiile de Bacalaureat, iar vinerea orele se desfășoară online, de acasă, pentru disciplinele secundare și proiectele școlare.

Elevii de a XII-a nu mai merg la școală vinerea

Într-o perioadă în care fiecare săptămână de școală pare trasă la indigo, un program pilot schimbă brusc ritmul în mai multe licee din România. Nu e vorba doar de o ajustare de orar, ci de un model care mută o parte din învățare într-un alt spațiu, cu reguli diferite, iar miza este uriașă pentru elevii care se apropie de Bacalaureat.

Programul a fost introdus în 18 licee și îi vizează pe elevii de clasa a XII-a, generația pentru care fiecare oră contează. Pe hârtie, pare o soluție elegantă: mai multă concentrare pe materiile de examen și mai puțin timp pierdut pe drumuri sau intervale „moarte”. În realitate, schimbarea îi obligă pe elevi să-și regândească complet săptămâna.

Concret, elevii vin fizic la școală patru zile pe săptămână, concentrându-se pe disciplinele de Bacalaureat. A cincea zi, vineri, nu se elimină orele, ci acestea se mută online. Elevii lucrează de acasă la materiile secundare și la proiecte care vor fi evaluate la finalul anului.

Profesorii consideră că modelul este potrivit nevoilor reale ale elevilor.

Advertisement

„Proiectul se potrivește foarte bine nevoilor noastre. Clasele de profil real, care dau bacalaureatul la biologie, vin fizic la pregătire. În schimb, la clasele de uman, unde această disciplină poate fi aleasă opțional, elevii lucrează online”, a explicat o profesoară de biologie de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.

Elevii au reacții mixte, dar majoritatea apreciază ziua online.

„Unii se concentrează pe materiile la care dau bacul, alții profită de ziua liberă de drumul spre școală ca să se odihnească”, au declarat câțiva liceeni.

Totuși, unii recunosc că ziua de vineri necesită disciplină și organizare: „Dacă nu ești organizat, se adună multe teme și pot apărea dificultăți. Trebuie disciplină ca să funcționeze acest program”.

Implementarea modelului hibrid a generat și ajustări logistice în școli. Diriginții trebuie să urmărească realizarea proiectelor online și să mențină comunicarea cu elevii care nu vin fizic vinerea. În unele licee, platformele digitale și resursele online au fost consolidate pentru ca elevii să nu fie defavorizați.

Pentru elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat, programul oferă mai mult timp de recapitulare și concentrare pe materiile principale. În același timp, ziua de vineri creează o oportunitate de autonomie și responsabilizare, pregătind elevii pentru un mod de lucru mai independent, necesar în facultate sau la examenele naționale.

Acest model pilot ar putea fi extins în viitor și în alte licee, în funcție de rezultatele obținute și de feedback-ul profesorilor și elevilor. Scopul este să crească eficiența pregătirii pentru Bacalaureat, fără a neglija restul disciplinelor și dezvoltarea competențelor practice și digitale ale elevilor.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading