Consiliul Județean Călărași anunță lansarea unei inițiative importante de sănătate publică: o campanie de screening pentru depistarea precoce a tuberculozei, desfășurată în cadrul proiectului național „SCREENING TB”.

Acest demers aduce serviciile medicale gratuite mai aproape de cetățenii din județ, în special de cei din comunitățile vulnerabile.

Un proiect de sănătate publică cu impact local major

Proiectul, intitulat „SCREENING TB – Organizarea programului de depistare precoce a tuberculozei la populația vulnerabilă”, se va desfășura în perioada mai – iunie 2025, în 20 de localități din județul Călărași: Sărulești, Fundulea, Dragoș Vodă, Lehliu Gară, Budești, Ciocănești, Frasinet, Frumușani, Galbinași, Plătărești, Roseti, Spantov, Ștefan Vodă, Ulmu, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mănăstirea, Curcani, Nicolae Bălcescu și Chiselet.

Selecția acestor localități s-a făcut pe baza datelor privind incidența tuberculozei, cu sprijinul reprezentantului județean al Programului Național de Prevenire și Control al Tuberculozei, vizând eficiența maximă a intervenției.

Advertisement

Esența campaniei este caravana medicală mobilă, echipată cu aparatură de ultimă generație și susținută de o echipă de specialiști în pneumologie și sănătate publică. Aceasta va oferi servicii gratuite de radiografie pulmonară și consultații medicale, facilitând astfel depistarea precoce a tuberculozei — o boală care, netratată la timp, poate deveni severă și contagioasă.

Care este programul caravanei?

• Frumușani – 5, 6, 7 mai
• Budești (oraș) – 8, 9, 12 mai
• Curcani – 13, 14, 15 mai
• Spanțov – 16, 19 mai
• Chiselet – 20, 21 mai
• Mânăstirea – 22, 23 mai
• Ulmu – 26 mai
• Ciocănești – 27, 28 mai
• Roseți – 29, 30 mai, 2 iunie
• Ștefan cel Mare – 3, 4 iunie
• Ștefan Vodă – 5 iunie
• Dragoș Vodă – 6 iunie
• Vlad Țepeș – 10 iunie
• Lehliu Gară (oraș) – 11, 12, 13 iunie
• Frăsinet – 16 iunie
• Nicolae Bălcescu – 17 iunie
• Sărulești – 18 iunie
• Fundulea (oraș) – 19, 20, 23 iunie
• Plătărești – 24, 25 iunie
• Gălbinași – 26, 27 iunie

Sursă: Facebook Consiliul Județean Călărași

Pe lângă examinările medicale, campania include și o componentă esențială de informare și educare a populației, privind prevenirea tuberculozei și importanța diagnosticării precoce. Specialiștii vor discuta direct cu cetățenii, în limbaj accesibil, despre riscuri, simptome și metode de protecție.

„Sănătatea este prioritatea zero – nu doar declarativ, ci prin fapte”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Bogdan Mihai, cu ocazia lansării proiectului. „Tuberculoza nu doare la început. Dar când doare, de multe ori e prea târziu. De aceea, e mult mai ușor să previi decât să tratezi. Și pentru asta, trebuie să știi. Să înțelegi. Să vrei.”

Parteneriate solide pentru un viitor sănătos

Campania este realizată în parteneriat cu Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București și cu sprijinul jurnalistei și activistei în domeniul sănătății, Paula Rusu, recunoscută pentru implicarea sa constantă în lupta împotriva tuberculozei.

Această inițiativă reafirmă angajamentul autorităților locale pentru protejarea sănătății cetățenilor, demonstrând că prevenția nu este doar o opțiune, ci o responsabilitate colectivă.

Proiectul „SCREENING TB” este o șansă reală pentru comunitățile din județul Călărași de a avea acces la diagnostic precoce, educație sanitară și sprijin medical. Este un pas important către o societate mai sănătoasă și mai bine informată. Autoritățile locale și partenerii de proiect demonstrează, prin fapte concrete, că sănătatea publică este o prioritate care merită toată atenția și efortul nostru.

Advertisement

Studii precum cele realizate de Universitatea Oxford și Cedars-Sinai au dezvoltat algoritmi IA (Inteligență Artificială) care analizează imagini de la scanări CT (Computer Tomograf) coronariene pentru a evalua acumularea de placă în artere și inflamația asociată, factori care pot indica un risc crescut de infarct. Aceste modele au demonstrat capacitatea de a prezice evenimente cardiovasculare, inclusiv infarctul, cu o acuratețe ridicată pe perioade de 5-10 ani, dar nu există încă dovezi concludente că pot stabili un interval exact.

Tehnologia actuală se bazează pe date precum imagini medicale, istoricul pacientului și biomarkeri, dar predicțiile pe termen foarte scurt (cum ar fi două săptămâni) sunt limitate de complexitatea factorilor declanșatori ai unui infarct, care pot include evenimente acute imprevizibile (de exemplu, ruperea bruscă a unei plăci). Cu toate acestea, pe măsură ce IA evoluează și se integrează cu monitorizarea în timp real (cum ar fi dispozitivele purtabile care măsoară ritmul cardiac sau tensiunea arterială), ar putea deveni posibilă o predicție mai precisă pe termen scurt în viitor. Momentan, astfel de afirmații specifice (două săptămâni) nu sunt susținute pe deplin de literatura științifică disponibilă.

Într-un timp relativ scurt, vom putea purta ceasuri inteligente care ne vor proteja de moartea subită și vor salva numeroase vieți. Astfel, tehnologia avansează rapid în domeniul sănătății, ceea ce ne bucură.

Imaginați-vă o lume în care un algoritm vă avertizează că inima dumneavoastră ar putea ceda în exact două săptămâni. Deși sună ca un scenariu desprins din filmele SF, inteligența artificială face pași uriași spre a transforma această idee în realitate. Prin analiza subtilă a semnelor pe care corpul le oferă – de la bătăile inimii la umbrele invizibile din scanările medicale – IA învață să detecteze tipare ascunse, acele semnale discrete care scapă ochiului uman. Nu e încă o profeție perfectă: un infarct e ca o furtună care se poate dezlănțui brusc, iar două săptămâni e o țintă precisă pe care tehnologia de azi nu o poate garanta. Totuși, cu fiecare zi, IA devine mai isteață, mai atentă, promițând un viitor în care sănătatea noastră nu mai e o ghicitoare, ci o poveste pe care o putem rescrie înainte de final.

Advertisement

Leucemia acută mieloidă (LAM) este un tip de cancer al sângelui și al măduvei osoase, caracterizat prin producerea necontrolată a unor celule albe anormale. Această boală afectează mai ales adulții și progresează rapid, necesitând un diagnostic precoce și tratament agresiv. Cauza exactă a LAM nu este pe deplin cunoscută, dar anumiți factori de risc cresc probabilitatea de a dezvolta această afecțiune.

Factori genetici și predispoziție ereditară

Deși majoritatea cazurilor de LAM apar sporadic, există anumite mutații genetice și sindroame ereditare care cresc riscul de apariție a bolii. Printre acestea se numără:

• Sindroame genetice moștenite – persoanele cu sindroame precum sindromul Down, anemia Fanconi, neutropenia congenitală severă (sindromul Kostmann) sau sindromul Bloom au un risc crescut de a dezvolta LAM.
• Mutații genetice asociate – unele anomalii genetice, precum mutațiile genei RUNX1, CEBPA și FLT3, sunt asociate cu un risc crescut de leucemie mieloidă acută.
• Istoric familial de leucemie – deși LAM nu este considerată o boală ereditară, existența unui caz de leucemie în familie poate crește riscul dezvoltării bolii, cel mai probabil din cauza unor predispoziții genetice moștenite. Dacă ai un istoric familial de leucemie acută mieloidă, du-te la hematologie și discută despre riscul personal și modalitățile de prevenție!

Expunerea la factori de mediu și toxine

Factorii de mediu joacă un rol semnificativ în dezvoltarea LAM, afectând direct structura ADN-ului și funcționarea normală a celulelor măduvei osoase. Inclusiv simptomele și speranța de viață a leucemiei acute mieloide pot fi influențate de acești parametri. Printre cei mai importanți factori de risc de mediu se numără:

• Expunerea la radiații ionizante – persoanele expuse la doze mari de radiații, cum ar fi supraviețuitorii bombelor atomice sau pacienții care au primit radioterapie pentru alte tipuri de cancer, au un risc crescut de a dezvolta LAM.
• Expunerea la substanțe chimice toxice – contactul prelungit cu anumite substanțe chimice poate favoriza apariția leucemiei. Printre cele mai periculoase se numără:
  • Benzenul – o substanță utilizată în industria petrolieră și chimică, cu efect cancerigen dovedit asupra celulelor sângelui.
  • Pesticidele și erbicidele – unele studii sugerează că expunerea pe termen lung la pesticide poate crește riscul de LAM.
  • Agenții chimioterapici – pacienții care au urmat chimioterapie pentru alte tipuri de cancer (mai ales cu medicamente din categoria agenților alchilanți sau inhibitori ai topoizomerazei) pot dezvolta ulterior LAM ca efect secundar.
• Fumatul – substanțele cancerigene din tutun contribuie la apariția mutațiilor genetice care pot duce la LAM. Studiile arată că fumătorii au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta această formă de leucemie comparativ cu nefumătorii.

Boli preexistente și afecțiuni hematologice

Anumite boli hematologice și tulburări ale măduvei osoase pot crește riscul de transformare malignă în leucemie acută mieloidă. Printre acestea se numără:

• Sindroamele mielodisplazice – acestea sunt afecțiuni ale măduvei osoase care duc la producerea unor celule sanguine anormale și care pot evolua în LAM.
• Tulburări mieloproliferative – bolile precum policitemia vera, trombocitemia esențială și mielofibroza primară pot suferi o transformare leucemică.
• Anumite tipuri de anemie – pacienții cu anemie aplastică severă au un risc mai mare de a dezvolta LAM.
• Infecții virale – Deși legătura nu este pe deplin demonstrată, virusuri precum HTLV-1 sau Epstein-Barr au fost asociate cu unele tipuri de leucemie.

Leucemia acută mieloidă este o boală complexă, influențată de o combinație de factori genetici, de mediu și medicali. Deși mulți dintre acești factori nu pot fi controlați, adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea expunerii la substanțe toxice și monitorizarea regulată a sănătății pot contribui la reducerea riscului. Persoanele cu factori de risc cunoscuți ar trebui să efectueze controale medicale periodice pentru depistarea precoce a oricăror modificări ale parametrilor hematologici.

Sursa: https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/leucemie-mieloida-acuta-cauze-simptome-tratament

Advertisement