Iubim lavanda pentru mirosul ei divin, dar puțini știu cât de puternică este ca plantă medicinală, cu efect antiseptic, antispastic, carminativ și calmant nervos. Iată cele mai eficiente și corectate metode de folosire, cu dozaje clare și sigure:
Pentru crize biliare, dischinezie biliară și dureri de cap asociate
Se administrează pulbere fină de flori de lavandă: câte 1 linguriță rasă de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, cu puțină apă. Gustul amar stimulează puternic secreția și eliminarea bilei și calmează rapid spasmele și durerile.
Pentru aritmie cardiacă și ischemie pe fond de stres, anxietate și depresie
Tinctură de lavandă: câte 1 linguriță diluată în 50 ml apă, de 4 ori pe zi. Tratamentul pentru depresie și anxietate se urmează minimum 3 luni pentru rezultate durabile. Are efect sedativ ușor și reglează ritmul cardiac influențat de stres.
Pentru viermi intestinali și Giardia
Se combină în părți egale tinctură de lavandă + tinctură de pelin + tinctură de cimbru. Se ia câte 1 linguriță din amestec diluată în 20-30 ml apă, de 4 ori pe zi, cu 15-20 de minute înainte de masă, timp de minimum 14-21 de zile.
Pentru amețeli și dureri de cap bruște
Urgență: 1-2 picături de ulei esențial de lavandă pe un vârf de linguriță de miere, ținut sub limbă. Pe termen lung: pulbere de lavandă – 1 linguriță de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Pentru reumatism și dureri articulare
Infuzie combinată: 2 părți flori de lavandă + 1 parte flori de soc. Se opărește 1 linguriță din amestec cu 250 ml apă clocotită, se lasă 5-7 minute la infuzat, se strecoară și se beau 2-3 căni pe zi, timp de 10-14 zile. Gustul nu e delicios, dar efectul antiinflamator și calmant este remarcabil.
Lavanda rămâne una dintre cele mai sigure și versatile plante medicinale. Folosită cu măsură și perseverență, poate înlocui cu succes multe medicamente de sinteză, mai ales când stresul și digestia sunt la mijloc. Natura ne-a lăsat acest dar violet și parfumat – ar fi păcat să-l folosim doar la săpun și pliculețe.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.