Ziua de 13 ianuarie este marcată în istorie prin evenimente politice, culturale și științifice de mare impact. De la reorganizarea statului roman sub Octavian Augustus în anul 27 î.Hr. până la publicarea celebrului „J’accuse” al lui Émile Zola în 1898 sau scufundarea navei Costa Concordia în 2012, această dată reunește momente care au influențat profund evoluția societății occidentale

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1524 – Radu de la Afumați (1522–1529) primește la Istanbul confirmarea celei de-a doua domnii a Țării Românești.

1602 – S-a publicat piesa lui William Shakespeare, Nevestele vesele din Windsor.

1610 – Galileo Galilei descoperă cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto.

1776 – Războiul de independență al Statelor Unite – George Washington intră triumfal în New York, în fruntea trupelor sale.

1855 – Apare săptămînal la Iaşi, Moldova, revista ştiinţifică, istorică şi literară “România literară”, editată de Vasile Alecsandri.În paginile revistei, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul “Cîntarea României “.

1864 – Împăratul rus Alexandru II-lea a aprobat cererea călugărilor veniţi de la mănăstirea Neamţ de a întemeia la Chiţcani în Basarabia ţaristă, mănăstirea Noul Neamţ.

1866 – S-a născut Constantin I.C. Bratianu, om politic și de stat din România, președinte al Consiliului de ministri din România.

1879 – S-a născut naturalistul român Ioan Borcea; alături de Grigore Antipa, a fost întemeietorul hidrobiologiei în România; fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1926); membru corespondent al Academiei Române; (d. 1936).

1898 – Articolul “J’accuse” al lui Émile Zola a fost publicat în ziarul L’Aurore în legatură cu afacerea Dreyfus.

1906 – A murit Aleksandr Stepanovici Popov, savant fizician ru. În timpul unei ședințe a Sectiei de fizică a Societății ruse de fizică și chimie (7.05.1895), a demonstrat funcționarea primei stații de radioreceptie.(n. 4 martie s.v. /16 martie 1859 s.n. – d. 13 ianuarie /31 decembrie 1905).

1910 – A avut loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitan-ului din New York este captat la 30 de km distanţă.

1914 – Are loc, la sala Clasic, premiera filmului istoric „Cetatea Neamțului”, după nuvela lui Costache Negruzzi și piesa lui Vasile Alecsandri. Realizat cu mijloace modeste, cu concursul ansamblului Național craiovean, filmul (care s-a pierdut) interesează în special pentru faptul că a fost scris și realizat de scriitorii Emil Gârleanu și Corneliu Moldovan.

1915 – Un cutremur în Avezzano, Italia face 29.800 de victime.

1918 – Chemate de Sfatul Țării, din Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), trupele armatei române și franceze (armata generalului Berthelot) au intrat, aclamate de populatie, în Chisinau.

1918 – Guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lenin rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război.

1923 – După instaurarea dictaturii fasciste în Italia, la 29 octombrie 1922, regele îl însărcinează pe Benito Mussolini cu formarea guvernului. crearea Marelui Consiliu Fascist.

1926 – România aderă la Convenția de la Geneva din 9 decembrie 1923, referitoare la regimul internațional al căilor ferate, și la Convenția de la Geneva din 3 noiembrie 1923, privind simplificarea formalităților vamale

1929 – A murit Wyatt Earp, legendarul justiţiar, unul dintre cei mai cunoscuţi pistolari din Vestul sălbatic (n.19.03.1848).

1937 – Cad pe frontul anticomunist de la Majadahonda (Madrid), luptătorii legionari Ion Mota și Vasile Marin, voluntari în războiul anti-comunist din Spania. Moartea lor a produs o adâncă emoție în România, fiind deplansă de mari personalități ale vremii, printre care și N.Iorga.

1941 – Generalul Ion Antonescu efectuează o vizită în Germania, la Berghof, în cursul căreia are o întrevedere cu Adolf Hitler, obținând sprijinul acestuia în conflictul intern dintre conducătorul statului și „Mișcarea Legionară”.

1942 – Producătorul american de automobile Henry Ford primește brevetul pentru automobilul din plastic, care este cu 30% mai ușor decât o mașină obișnuită.

1991 – Procesul de destramare a URSS – Evenimentele din ianuarie 1991 din Lituania. Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securității Statului din Lituania. A avut loc atacul asupra televiziunii și centrului de presă din Vilnius, soldat cu morți și raniți.

1999 – Ultima mineriadă: ministrul de Interne, Gavril Dejeu, s-a deplasat la Târgu Jiu şi a convocat o întâlnire de urgenţă cu şefii forţelor de ordine mobilizate în defileul Jiului, pentru a stabili strategia de împiedicare a unei eventuale deplasări la Bucureşti a minerilor grevişti de la Petroşani.

2006 – A fost inaugurată Stația Law-Racoviță, prima stțtie românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica.

2012 – Nava de pasageri de croazieră Costa Concordia se scufundă pe coasta Italiei; 32 de decese, 2 persoane dispărute și 64 de răniți.

2020 –  Oamenii de știință anunță că granulele de praf stelar presolare din meteoritul Murchison s-au format acum cinci până la șapte miliarde de ani și sunt cele mai vechi materiale solide găsite pe Pământ până în prezent.

Ciocănitoarea cu aripi purpurii este o specie fascinantă de pasăre care trăiește în pădurile dense și umede din regiuni precum Malaezia, Indonezia și Brunei. Această creatură elegantă măsoară aproximativ 25-28 de centimetri în lungime și se remarcă prin penajul său viu colorat. Partea superioară a corpului este verde strălucitor, în timp ce aripile și coada dezvăluie nuanțe intense de purpuriu și roșu, care devin vizibile mai ales în zbor. Masculii au o creastă roșie proeminentă pe cap, în contrast cu femelele, care prezintă un model mai discret, cu dungi albe pe gât.

Această pasăre este un maestru al forajului, folosindu-și ciocul puternic și curbat pentru a ciocăni scoarța copacilor în căutarea insectelor, furnicilor și termitelor, care formează baza dietei sale. Limba lungă și lipicioasă o ajută să extragă prada din crăpături adânci. Trăiește de obicei în perechi sau grupuri mici, construindu-și cuiburile în scorburi naturale sau săpate în trunchiuri moi. Perioada de reproducere are loc în sezonul ploios, când femela depune 2-4 ouă albe, pe care ambii părinți le clocesc cu grijă.

Adaptată la mediul tropical, ciocănitoarea cu aripi purpurii evită zonele deschise și preferă pădurile secundare sau plantatiile, unde găsește hrană abundentă. Sunetele sale distinctive, un ciocănit rapid urmat de chemări stridente, răsună prin vegetația luxuriantă, semnalând prezența sa activă. Deși nu este considerată în pericol iminent, defrișările amenință habitatul său, făcând-o un simbol al necesității protejării ecosistemelor forestiere. Observarea acestei păsări în sălbăticie oferă un spectacol de culoare și energie, amintindu-ne de diversitatea uimitoare a naturii.

Ziua de 12 ianuarie ocupă un loc important în istorie prin diversitatea evenimentelor sale. De la cutremure catastrofale precum cel din Haiti în 2010, care a cauzat peste 300.000 de decese și conflicte precum începutul Războiului Anglo-Zulu în 1879, această dată ilustrează un spectru larg de influențe asupra lumii moderne, de la dezastre naturale la progrese artistice și militare.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1483 – A avut loc căsătoria Olenei, fiica lui Ştefan cel Mare al Moldovei cu Ivan, fiul şi moştenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea cel groaznic.

1528 – A fost încoronat Gustav I (născut Gustav Eriksson), rege al Suediei , din 1523 (d. 29 septembrie 1560), până la moartea sa.

1579 – S-a născut medicul, fiziologul, chimistul și fizicianul olandez Jan Baptist van Helmont (30 decembrie 1644), descoperitorul “gazului carbonic” CO2.

1616 – Orașul Belém, Brazilia, este fondat pe delta fluviului Amazon, de către căpitanul portughez Francisco Caldeira Castelo Branco.

1669 – A apărut în Franța lucrarea lui Nicolae Milescu Spătarul,“Ecrit d’un Seigneur moldave” („Scriere a unui senior moldovean”), prima scriere a unui român publicată la Paris.

1742 – Constantin Mavrocordat stabilește obligațiile țăranilor moldoveni așezați pe mosiile mânăstirilor; claca acestora este fixată la 12 zile anual. Hotararea este confirmată la 15 ianuarie 1744.

1808 – S-a născut Christian Tell, general și om politic, participant la Revoluția de la 1848 (d. 1884).

1810 – S-a născut Ferdinand al II-lea, regele celor Două Sicilii; (d. 1859).

1820 – În Anglia este înființată Royal Astronomical Society.

1840 – Eforia Școalelor emite actul prin care se decide ca țiganii au dreptul de a învața alături de toți ceilalți cetațeni. Inițiată în anul 1814 printr-un hrisov al lui Ion Vodă Caragea, continuată prin acțiuni ale lui Grigore Ghica (1828), organizarea școlilor sătești își capată o concretizare prin ,,Regulamentul scolar” din anul 1833.

1848 – Revoluția siciliană din 1848 (12 ianuarie 1848 – 15 mai 1849) – S-a declanșat revoluția de la Palermo împotriva Regatului celor Două Sicilii, condus de Bourboni.

1852 – S-a născut mareşalul Joseph Joffre, comandantul şef al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest, în timpul Primului Război Mondial; renumit în urma victoriei de la Marna;( d.3 ianuarie 1931).

1866 – A încetat din viaţă Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania.

1872 – La Axum, Yohannes al IV-lea, a fost încoronat ca împărat al Etiopiei.

1876 – S-a născut scriitorul Jack London (“Colţ Alb”, “Călcâiul de fier”, “Martin Eden”); (m. 22 noiembrie 1916).

1878 – Lupta de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878) – Parte a Războiului de Independență al României- trupele române au ocupat Smârdanul, punct important în sistemul de apărare al Cetății Vidin.

1880 – Olanda a recunoscut independența României.

1888 – Furtuna de zăpadă Schoolhouse Blizzard, numită și „Viscolul școlar” străbate statele americane din marile cîmpii. Cel puțin 200 de oameni surprinși de viscol sunt uciși, majoritatea elevi. Viscolul a venit în mod neașteptat într-o zi relativ caldă.

1893 – S-a născut Hermann Goering, comandant al forţelor aeriene germane în timpul celui de-Al Doilea Război mondial, al doilea om ca importanţă în Germania Nazistă; (m. 15 oct. 1946).

1908 – Un mesaj radio pe distanță lungă a fost trimis pentru prima oară din Turnul Eiffel.

1915 – Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii respinge o propunere de a solicita statelor să acorde femeilor dreptul de vot.

1918 – Generalul Prezan, sef al Statului Major al Armatei Române, adresează o proclamație populației din Republica Democratică Moldovenească, în care explica motivele intrării trupelor române în Basarabia.

1918 – A avut loc accidentul minier de cărbune în Halmer End, Staffordshire, în care au murit 155 de bărbați și băieți.

1920 – Nava franceză de pasageri SS Afrique se află pe coasta franceză când pierde puterea motorului într-o furtună și se scufundă. Dintre cei 609 pasageri și membri ai echipajului, doar 34 supraviețuiesc.

1929 – În România, la Radio București, este lansată prima emisiune „Ora copiilor“.

1932 – A avut loc premiera filmului “Chemarea dragostei“, care prezintă povestea unei fete de țară sedusă de un boier cinic și aruncată în “vâltoarea metropolei”, unde e cât pe ce să o apuce pe drumul pierzaniei. E salvată de un consătean care o readuce în sat. Zbuciumul fecioarei abandonate era punctat de diverse arii de operă și pagini folclorice asigurate de popularul Zavaidoc.

1933 – Congresul american recunoaște independența statului Filipine.

1939 – A încetat din viaţă renumita soprana română Hariclea Darclée (Hartulari); (n.10 iunie 1860).

1943 – Trupele sovietice fac prima breșă în încercuirea germană a orașului Leningrad.

1949 – S-a născut Haruki Murakami, scriitor japonez.

1950 – Conducerea comunistă din URSS reintroduce pedeapsa cu moartea pentru spionaj și sabotaj.

1951 – A intrat in vigoare Convenția cu privire la prevenirea și reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generala a ONU, la 9 decembrie 1948. Romania a aderat la Convenție la 3 noiembrie 1950.

1957  – Crearea Conferinței permanente a puterilor locale și regionale din Europa (azi Congresul puterilor locale și regionale din Europa), reunind în cadrul Consiliului Europei aleșii colectivităților locale și regionale.

1967  – După moartea sa, corpul lui James Bedford, profesor american de psihologie la Universitatea din California, este pus în crioconservare. Decedatul este prima persoană care speră la o resuscitare în viitor în acest fel.

1970 – Se încheie războiul civil din Nigeria,odată cu semnarea capitulării provinciei separatiste Biafra.

1976 – A decedat Agatha Christie, scriitoare engleză de romane poliţiste, creatoarea unei figuri celebre de detectiv – Hercule Poirot („Crima din Orient-Expres, „Zece negri mititei”, „Asasinarea lui Roger Ackroyd”, „Cursa de soareci”);(n.15.09.1890).

1990 – În România, zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției Anticomuniste din România (16 – 25 decembrie 1989). Cu acea ocazie eșuează încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN și a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere.

1991 – Congresul american a răspuns pozitiv demersului propus de preşedintele George W. Bush, de a lua parte la confruntările militare din Golful Persic.

1998 – Un număr de 19 țări europene, între care și România, semnează, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonării umane – primul text de drept internațional constrângător elaborat în acest domeniu.

1999 – Greva minerilor din Valea Jiului – Liderii minerilor cer venirea președintelui Emil Constantinescu in Valea Jiului.

2001 – A intrat în vigoare Acordul bilateral între Polonia și Kazahstan privind obligativitatea vizelor.

2004 – Cel mai mare transatlantic din lume, RMS Queen Mary 2, își face călătoria inaugurală.

2007 – Cometa C/2006 P1 (McNaught), cea mai mare cometă măsurată vreodată, se află la zenit, vizibilă în timpul zilei.

2012 – Proteste la București, pe măsură ce manifestările de două zile continuă împotriva măsurilor de austeritate economică ale președintelui Traian Băsescu.

2025 – Protestul AUR împotriva anulării alegerilor prezidențiale din 2024 și a prelungirii celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.