La zi
Județul Călărași are buget! Consiliul Județean Călărași are aprobat bugetul pe anul 2019
Începând de astăzi, județul Călărași are aprobat bugetul pe anul 2019, în valoare de 36 milioane de euro, bani care vor fi cheltuiți în mod transparent și cu folos.
Bugetul 2019 îl putem numi Bugetul Investițiilor deoarece cei mai mulți bani merg către investiții în sănătate și infrastructură.
După cum se poate observa, prin activitatea zilnică a Consiliului Județean Călărași, spre deosebire de alte timpuri, ne ținem de treabă și producem bunăstare pentru călărășeni.
Prioritatea mea rămâne aceeași: creșterea calității vieții tuturor locuitorilor județului, prin oferirea unor servicii medicale mai bune, a unor drumuri mai bune, a unor servicii publice moderne, care să țină pasul cu vremurile pe care le trăim și cu nevoile reale ale cetățenilor.
🔵La Sănătate, un domeniu vital, căruia îi acord toată atenția mea, vă anunț că așteptăm de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice aprobarea pentru finanțarea aripii noi a Spitalului Județean. Proiectul a trecut deja cu bine de Compania Națională de Investiții, mai avem nevoie doar de o singură aprobare pentru a începe obiectivul.
În afară de demararea lucrărilor la aripa nouă, pentru Spitalul Județean mai am cel puțin două obiective extrem de importante, pe care le voi duce la îndeplinire: dotarea cu aparatură nouă a întregului Spital și anveloparea clădirii.
🔵Pe agenda mea de priorități se află și restaurarea Palatului Administrativ, care dă măsura respectului pe care îl avem pentru istoria și viitorul județului, deopotrivă. Țin foarte mult la reabilitarea acestui monument istoric. Toată documentația pentru finanțare a fost depusă deja la Compania Națională de Investiții.
Cel mai probabil lucrările vor începe în toamna acestui an.
🔵La Capitolul Infrastructură, am promis călărășenilor că vor circula pe drumuri mai bune și mai sigure și, astăzi, pot spune cu mândrie că ne apropiem de acest obiectiv îndrăzneț! Sigur că mai sunt lucruri de făcut, dar cu seriozitate, răbdare și atenție vom reuși să scoatem județul din starea în care este. S-a lucrat și se lucrează, în continuare, pe 220 de kilometri de drum.
🔵Promenada, în opinia mea, cea mai frumoasă investiție din România, de care sunt mândru că se realizează la noi, la Călărași.
Acest proiect în valoare de 6 milioane de euro a fost semnat și se află în faza de licitație pentru execuție. Preconizez că lucrările vor începe în toamna acestui an.
După cum puteți observa, în județul Călărași nu mai avem proiecte pe hârtie, ci proiecte care se realizează. Nu mai vorbim de bani europeni, ci aducem bani europeni. Nu oferim promisiuni și vorbe goale, ci fapte concrete pentru o viață mai bună!
Oamenii din județ pot face o comparație între ce a fost înainte și ce este acum. Vrem să arătăm că actuala administrație liberală reprezintă un model de eficiență administrativă și transparență a cheltuirii banului public pus în slujba oamenilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima Banatului, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane, se ridică semeț Sfinxul Bănățean, o formațiune stâncoasă impresionantă cunoscută și sub numele de „Sfinxul de la Topleț”. Situat în satul Bârza, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Caraș-Severin, acest monument al naturii este o arie protejată de interes național, încadrat în categoria a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic). Cu o suprafață de doar 0,50 hectare, Sfinxul Bănățean atrage atenția prin forma sa antropomorfă, asemănătoare unui cap uman, sculptat de forțele naturii de-a lungul mileniilor.
Originea și Caracteristicile Sfinxului
Sfinxul Bănățean este o formațiune geologică alcătuită din gresie, modelată de eroziunea eoliană și ploile care au sculptat pereții stâncoși și grohotișurile din zonă. Cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri, stânca impresionează prin detaliile sale, care par să ascundă o poveste nerostită. Unii localnici și specialiști susțin că forma sa seamănă cu un cap de om purtând un coif dacic, orientat spre apus, ceea ce a dus la speculații despre o posibilă semnificație culturală sau istorică. În folclorul local, Sfinxul este numit „Moșul”, „Iovan Iorgovan” sau chiar „Ercule”, fiind asociat cu legendele eroului mitic Hercules, venerat în zona Băilor Herculane.
Localizare și Acces
Sfinxul Bănățean se află la aproximativ 8 km de Băile Herculane, fiind vizibil de pe drumul național DN6 (E70 București-Timișoara), mai exact la kilometrul 377, în special primăvara și toamna, când vegetația este mai puțin deasă. Pentru a ajunge mai aproape, turiștii pot urma un drum neasfaltat de pe Strada Pecinișca, după ce trec podul peste râul Cerna. Totuși, se recomandă admirarea de la distanță, deoarece zona este cunoscută pentru prezența viperelor cu corn, a căror mușcătură este periculoasă.
Legende și Mister
Sfinxul Bănățean este învăluit în legende care adaugă un farmec aparte locului. Una dintre povești spune că stânca ar marca victoria legendarului Iovan Iorgovan (uneori identificat cu Hercules) asupra unei hidre mitice, ridicată ca simbol al triumfului. Bătrânii locului cred că sub Sfinx ar fi ascuns „ciomagul lui Hercule”, care așteaptă să fie descoperit de un viteaz cu inima curată, destinat să devină „apărătorul românilor”. Alții numesc stânca „Piatra Caprei”, datorită caprelor negre care populează zona. Aceste povești, alături de aspectul impunător al stâncii, transformă Sfinxul într-o atracție care îmbină natura, istoria și mitologia.
Biodiversitate și Importanță
Rezervația naturală din jurul Sfinxului găzduiește specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus) și lumânărica (Verbascum phlomoides). Zona este considerată a avea o energie purificatoare, iar izvoarele din apropiere sunt renumite pentru puritatea lor. Cu toate acestea, Sfinxul Bănățean rămâne mai puțin cunoscut decât omologul său din Munții Bucegi, fiind o „minune lăsată uitării” din cauza lipsei de promovare turistică și a infrastructurii adecvate.
De ce să vizitezi?
Sfinxul Bănățean nu este doar o formațiune geologică, ci și un simbol al frumuseții sălbatice a Banatului. Situat într-o regiune bogată în atracții naturale, precum cascadele Bigăr, Cheile Nerei sau morile de apă de la Rudăria, Sfinxul este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și istorie. Totuși, accesul dificil și lipsa amenajărilor turistice, cum ar fi drumurile sau indicatoarele, fac ca această minune să fie vizitată de puțini turiști.
Dacă ești în căutarea unui loc care combină misterul, frumusețea naturii și legendele locale, Sfinxul Bănățean merită să fie pe lista ta. Admiră-l de pe DN6 sau aventurează-te pe drumurile mai puțin bătătorite ale Banatului, dar fii atent la vipere și respectă natura!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fazanul Bulwer (Lophura bulweri), cunoscut și sub numele de fazanul cu coadă albă, este o specie rară și spectaculoasă de pasăre, endemică insulei Borneo. Această pasăre fascinantă, numită după naturalistul britanic Henry Ernest Bulwer, impresionează prin penajul său vibrant și coada lungă, fiind una dintre cele mai distinctive specii din familia Phasianidae.
Caracteristici fizice
Masculii fazanului Bulwer sunt adevărate opere de artă ale naturii. Aceștia au un penaj predominant negru-albăstrui, cu reflexii metalice, și o coadă lungă, albă, care poate atinge până la 60-75 cm. Fața lor este decorată cu caruncule de un cărbune strălucitor, care se umflă în timpul ritualurilor de împerechere, oferind un spectacol vizual impresionant. Femelele, în contrast, au un penaj mai discret, de un cărbune brun, care le ajută să se camufleze în pădurile dense.
Masculii pot cântări între 1,5 și 2 kg, în timp ce femelele sunt mai mici, având o lungime totală de aproximativ 50-60 cm, inclusiv coada.
Habitat și distribuție
Fazanul Bulwer este endemic în pădurile tropicale de joasă altitudine din Borneo, fiind întâlnit în statele malaieziene Sabah și Sarawak, în Kalimantanul indonezian și în Brunei. Preferă pădurile primare și secundare dense, cu sol umed și vegetație bogată, trăind la altitudini de până la 1.500 de metri. Din păcate, defrișările masive din Borneo au redus semnificativ habitatul acestei specii, ceea ce o face vulnerabilă.
Comportament și reproducere
Fazanul Bulwer este o pasăre timidă și solitară, fiind rareori observată în sălbăticie datorită naturii sale discrete. Masculii efectuează dansuri elaborate pentru a atrage femelele, ridicându-și coada lungă și umflându-și carunculele faciale pentru a crea un efect vizual dramatic. Aceste ritualuri au loc în zone special alese, numite „curți de afișare”, unde masculii își etalează frumusețea.
Femelele depun de obicei 1-2 ouă într-un cuib simplu construit pe sol, ascuns sub vegetație. Ele sunt responsabile de clocirea ouălor și creșterea puilor, masculii neimplicându-se în îngrijirea acestora.
Dieta
Fazanul Bulwer este omnivor, hrănindu-se cu o varietate de fructe, semințe, insecte și mici nevertebrate. În pădurile din Borneo, aceștia contribuie la dispersarea semințelor, jucând un rol important în ecosistemul forestier.
Conservare
Fazanul Bulwer este clasificat drept vulnerabil de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din cauza pierderii habitatului cauzate de defrișări, exploatarea forestieră și conversia terenurilor pentru agricultură. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor primare și crearea de rezervații, sunt esențiale pentru supraviețuirea acestei specii. De asemenea, fazanul Bulwer este uneori crescut în captivitate pentru a sprijini conservarea și studiul său.
Curiozități
-
Carunculele faciale ale masculilor pot schimba culoare și mărime în funcție de starea lor emoțională, fiind un indicator al sănătății și vigorii.
-
Fazanul Bulwer este considerat una dintre cele mai greu de observat păsări din Borneo, datorită comportamentului său retras.
-
Coada albă a masculilor este unică printre fazani, fiind un simbol al eleganței și frumuseții.
Fazanul Bulwer rămâne o adevărată bijuterie a pădurilor din Borneo, un simbol al biodiversității fragile a regiunii, care merită protejat pentru generațiile viitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 19 octombrie 1869, locomotiva „Mihai Bravul” a tras primul său suflu de abur pe traseul București–Giurgiu, marcând intrarea României în era modernă. Această cale ferată de 70 de kilometri, construită sub supravegherea inginerului englez John Trevor Barkley, a fost mai mult decât o realizare tehnică – a fost o promisiune împlinită și un simbol al progresului. Carol I, primul rege al României, i-a promis Elisabetei, viitoarea sa regină, că o va duce cu trenul la București, împletind astfel dragostea cu ambiția de a moderniza țara.
Lucrările la calea ferată au început în 1868, într-o perioadă în care România căuta să-și consolideze identitatea și economia. Traseul, care lega capitala de portul dunărean Giurgiu, a fost strategic ales pentru a facilita comerțul și transportul pe Dunăre, conectând Bucureștiul cu alte rutele comerciale internaționale. Construcția a implicat eforturi uriașe, de la nivelarea terenului până la montarea șinelor, toate realizate cu tehnologie de vârf pentru acea vreme. Locomotiva „Mihai Bravul”, numită în onoarea curajului românesc, a devenit rapid un simbol al inovației și al determinării.
Dincolo de impactul economic, calea ferată București–Giurgiu a avut o poveste umană. Promisiunea lui Carol către Elisabeta a adăugat o notă romantică acestui proiect, transformându-l într-o punte între visurile personale și aspirațiile unei națiuni. Călătoria inaugurală din 1869 a marcat nu doar debutul transportului feroviar în România, ci și un moment de unitate și speranță pentru un viitor mai prosper.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tăiere cu 30% a salariilor de lux din ANRE, ASF și ANCOM! Președintele ANRE încasa peste 75.000 lei pe lună
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” promovează lectura și arta la Școala de vară din Ciocănești
De acum, Jegălia are propriul cabinet stomatologic – consultații și tratamente aproape de casă
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
