Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Jegălia: Pregătiri intense pentru noul an școlar, turism în localitate și activități cultural-artistice

Published

on

Primarul localității Jegălia Vasile Aurel este om ocupat, care mai tot timpul încearcă să rezolve câte o problemă pe care o identifică prin comună. La prima oră a dimineții se afla într-o ședință cu consilierii. Apoi a verificat repede documentația de pe birou ce aștepta să fie semnată sau avizată. Primarul ne spune că așa trebuie să înceapă o zi productivă, eficiență maximă de la prima oră a dimineții.

“Oamenii nu trebuie să aștepte semnătura mea” – spune Vasile Aurel. Primarul și-a prezentat un consilier care a modernizat Centrul medical de la Găldău pe cheltuiala sa și a realizat și un mic loc de joacă. Oamenii apreciază activitatea primarului, pentru că rezultatele muncii lui, ale echipei sale se văd peste tot cu ochiul liber.

Primarul Vasile AurelȘi în acest an, săptămâna trecută domnul prefect și dl. director Bogdan Lucian au verificat starea a 4 instituții de învățământ din Jegălia, constatând că sunt cele mai dotate și pregătite din județ pentru începerea anului școlar. La Grădinița de la Jegălia finalizăm mici reparații la etaj, unde sunt mici crăpături. Grădinița de la Gâldău am dat ieri ordin de demolare. Firma ce a căștigat licitația va începe reconstrucția clădirii. Oricum ar fi fost copiii i-am fi transferat aici la noi, avem transport asigurat și am vorbit și cu părinții. Toți primarii privim cu atenție către copii, viitorul localităților noastre. Mâine vom perfecta participarea noastră cu Asociația Comunelor din România. Participăm printr-o baladă și un cântec popular, pe grupe și categorii dar și Ansamblul Grâușorul Bărăganului. Avem planificate și în acest an o sumedenie de activități sportive, cultural-artistice. Dacă vorbim despre evoluția comunei este lipsa copiilor, depopularea copiilor. Aveam 680 copii. Acum începem anul școlar cu 360 copii de la grădinițe la clasa a VIII-a.

Îi ajutăm pe tineri conform legii prin acordarea de locuri de case, dar aceștia pot ocupa și casele părăsite, depopulate. Problema se discută altfel: Guvernul nu a reușit să oprească această migrație a românilor. Peste 5 mil de români au plecat în alte țări cu cărciumă, cu preot cu tot…

Advertisement

Privind lucrările de canalizare, RAJA are un proiect de 10,5 mil euro. Resursa de apă are 2 puțuri. Acum se lucrează la denisiparea celor 2 puțuri de la Gâldău. Se lucrează la stația de apă. Partea de transport, canalizare și epurare suntem în stadiul de contestații cca. 2-3 luni. Ar trebui să se înceapă lucrările.

Am oferit cazare la muncitori, sunt serioși și lucrează cu bun simț. Nu vor afecta lucrările de asfaltare, pentru că avem spațiu asigurat pentru a introduce tubulatura. Mai avem 7,5 km asfalt de finalizat, dar firma care a executat a intrat în insolvență din luna ianuarie. Și acum mai avem utilaje pe raza comunei. Am ridicat lucrarea azi în SICAP și așteptăm terminarea lucrărilor. Mai avem 8 km prin programul de suveranitate si avem 2 contestații. Un ultim proiect de 34 mil euro drumuri agricole, 6,5 km a fost eligibil dar nu are finanțare. Avem o promisiune de la ministrul finanțelor de finanțare prin împrumut bancar.

La Centrul medical avem semnate contracte cu mai mulți medici. 3 medici sunt din Călărași Enache Georgiana – specialist diabetolog, dr Paris/O.R.L., dr Topologeanu/Analize medicale, fizioterapie și kineto-terapie. Avem probleme pentru încadrare la cardiologie, pediatrie, neurologie, ginecologie. Am găsit medici din Fetești. La Călărași nu pot veni pentru că au grad de ocupare foarte mare. Acum am obținut promisiune pentru metode legale de încadrare, undeva la 15 septembrie. .Sunt mulți pacienți care au fost nevoiți să facă naveta din această zonă, mai ales pentru probleme de diabet, care necesită toate alte consultări medicale de specialitate.Cabinetele sunt dotate, avem și un proiect european de dotare.
La ora actuală, împreună cu localitatea Roseți, Unirea, Dichiseni ne-am asociat și am făcut fiecare un proiect pentru a realiza alimentarea cu gaze. Avem aprobări de la firma de distribuție și se lucrează la proiect. Au fost probeme la ridicarea topo, dar s-au aprobat. Stația de compost de grajd s-a aprobat. Este a 3-a din România din acest tip de proiect, proiectarea va dura 3 luni iar execuția și dotarea o va realiza Ministerul Apelor. Suntem în faza de avizare pentru teren de sport prin C.N.I. la Gâldău. Nu e o localitate mică, are 1.500 locuitori, aproape cât Dichiseni sau Vâlcelele. Acolo a luat foc biserica și nimeni nu ne-a ajutat. Noi am reconstruit-o, după ce slujba timp de 1 an s-a realizat la Caminul Cultural.

Prosperitatea noastră se datorează muncii oamenilor, fermierilor, dotărilor și cunoștințelor lor. Fermierii sunt tineri și au reușit să obțină producții bune de grâu peste 6000 kg/ ha la floarea soarelui, peste 4000 kg/ha, la orz sau porumb promițător. Așteptăm ploaia. Odată cu amenajarea suprafețelor de teren și crescătorii de animale au prosperat. Trebuie să ne orientăm la pescuit, pentru că pescarii au tras barca pe mal. Statul trebuie să-i ajute a spus primarul dând soluții către dezvoltarea turistică. Avem nevoie de orientarea strategiei pentru a aduce tinerii înapoi acasă în satele noastre.” – declară în cadrul interviului primarul din Jegălia, Vasile Aurel

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading