Au apărut primele cireșe românești, dar prețul lor rămâne destul de ridicat pentru mulți dintre noi. În ultimii ani, costul acestora a generat discuții aprinse și chiar și glume pe rețelele de socializare.

În piețele agroalimentare, primele cireșe românești și-au făcut deja apariția. Cu toate acestea, clienții trec pe lângă tarabe, analizează prețurile și nu se opresc. Unii sunt uimiți, în timp ce alții afirmă că astfel de prețuri nu au mai fost văzute.

Prima recoltă de cireșe din acest sezon a fost adusă pe piața Cibin din Sibiu, miercuri, 24 aprilie, în jurul prânzului. Potrivit turnulsfatului.ro, fructele erau disponibile la doi comercianți din piață.

Comparativ cu anul trecut, când kilogramul de cireșe ajungea la 100 de lei, prețul a crescut în acest an. Cele din Turcia sunt vândute la 250 de lei pe kilogram, iar cele din Grecia sunt văndute cu 150 de lei kilogramul.

În Constanța, acum două săptămâni, prețul cireșelor era de 250 de lei pe kilogram, dar acum a scăzut și sunt promovate ca fiind la „superofertă”, conform producătorilor.

Un anunț pe internet prezintă cireșele românești ca fiind un „produs sezonier, certificate ecologic”, disponibile la „doar” 68 de lei/kg.

Pentru cei care nu doresc să cheltuiască sume mari, există și opțiunea de a achiziționa cireșe „la bucată”. În orașul de la malul mării, cireșele sunt disponibile și la bucată. Astfel, o singură cireașă poate fi achiziționată cu 2 lei.

Un constănțean a publicat pe o rețea de scocializare o imagine cu fructele sezonului, specificând că le vinde cu doar 2 lei/bucata. Comentariile internauților nu au întărziat să apară, cireșele devenind din nou subiectul principal al bancurilor. „Foarte bune de privit!”, „La prețul ăsta sigur sunt umplute cu… carne!”, „Le-aș mânca cu pâine sa mă satur pentru un an”, au fost doar câteva dintre comentarii.

Care este opinia pomicultorilor despre cireșele din piețe

Potrivit pomicultorului Marius Roman, fructele disponibile pe piață în prezent nu sunt cireșe românești. Fondatorul Pepinierelor Roman adaugă că cireșele românești vor fi disponibile abia în câteva săptămâni.

„Fructele românești de cireși nu par în piață mai devreme, nu există soi care să se matureze în plantații comerciale mai devreme de 15-20 mai. Într-adevăr, de exemplu se mai pot matura după data de 5-6 mai în grădinile familiale, adică acolo unde între clădiri se creează un microclimat și unele soiuri extratimpurii se pot matura cu 5-10 zile mai devreme decât se maturează în sistem de livadă. Acolo nu vorbim de vânzarea cireșelor, ci de consum propriu”, a explicat inginerul Marius Roman, potrivit profit.ro.

De asemenea, pomicultorul subliniază că cireșele găsite în piețe sunt aduse din import. În România, numărul plantațiilor de cireși care ajung la maturitate la sfârșitul lunii aprilie este extrem de redus, deoarece necesită investiții semnificative.

Miercuri, 24 aprilie, Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a inaugurat o nouă sală de sport modernă. Datorită spațiului generos pe care îl pune la dispoziție, aceasta este dedicată practicării mai multor sporturi.

Această investiție, realizată cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Națională de Investiții, va servi atât pentru competiții sportive, cât și pentru antrenamentele cadrelor unității.

La inaugurare au participat generalul de brigadă Alin Mastan, inspectorul general al Jandarmeriei Române, prefectul județului Călărași, domnul Valentin Deculescu, și reprezentanți ai autorităților locale și județene, precum și ai structurilor MAI din județ.

Sala de sport este dotată cu o tribună de 180 de locuri, vestiare, grupuri sanitare și spații tehnice. În total, aceasta are o suprafață construită de 1.445 mp și o suprafață desfășurată de 1.750 mp. Sala este dimensionată pentru practicarea antrenamentelor și meciurilor de baschet, tenis, volei și minifotbal, fiind echipată corespunzător cu coșuri de baschet, fileu de tenis și volei, precum și porți pentru minifotbal.

„Valoarea finală a lucrărilor executate conform contractului de proiectare și execuție de lucrări este de 9.141.658 lei cu TVA, iar termenul de realizare a fost de 12 luni”, se arată în comunicatul emis de IJJ Călărași .

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a fost, și el, prezent la inaugurarea sălii. Acesta și-a exprimat satisfacția față de această investiție, subliniind colaborarea constructivă cu inspectorul șef, colonelul Ionel Marcu, și implicarea lor în sprijinirea personalului MAI pentru pregătirea și instruirea acestuia în beneficiul protecției cetățenilor.

„Astăzi am fost la Inspectoratul de Jandarmi Județean Călărași “General de brigadă Barbu Pârâianu” pentru a vedea una dintre cele mai importante investiții prin CNI din județ, o sală multifuncțională de peste 180 de locuri care va ajuta la pregătirea și instruirea personalului MAI.

Colaborarea administrativă pe care o am cu inspectorul șef, colonelul Ionel Marcu, a produs multe rezultate vizibile la nivel de operativitate și logistică. Îmi doresc să avem cât mai multe oportunități pentru a îi sprijini pe cei care se ocupă de protecția populației civile”, a transmis Vasile Iliuță, printr-o postare pe Facebook.

La deschiderea sălii a participat și Marius Dulce, primarul municipiului Călărași, care, la rândul lui, a aplaudat această inițiativă: „O investiție care înnobilează efortul militarilor în ținută albastră, eforturi îndreptate spre o carieră militară europeană. Felicitări!”.

CNAIR a anunțat acum aproximativ o lună că intenționează să monteze circa 500 de radare de informare până în anul 2026, pe toate drumurile pe care le administrează.

Șoferii care au uitat sau au ales să nu-și achiziționeze rovinietă înainte de a pleca în călătorie ar trebui să fie conștienți că pe drumurile din România au fost instalate camere fixe, care îi pot ajuta să respecte legislația în vigoare.

Lista de camere fixe pentru rovinietă și RCA:

Județul Alba: DN1 – Sebeș
Județul Arad: DN7 – Nădlac, DN79 – Arad
Județul Arad: Nădlac II (Autostrada A1)
Județul Argeș: DN65 A – Buzoești
Județul Bacău: DN11 – Sănduleni, DN15 – Gârleni, DN2 – Nicolae Bălcescu (cameră dublă)
Județul Bihor: DN1 – Oșorhei
Județul Bistriță-Năsăud: DN17 – Tiha Bargaului
Județul Botoșani: DN29 – Baisa
Județul Brașov: DN1 – Timisul de Sus, DN1 – Sercaia, DN11 – Lunca Calnicului, DN11– Harman (cameră dublă), DN73 – Râșnov
Județul Brăila: DN21 – Bărăganul, DN22 – Movila Miresii, DN2B – Lacu Sărat
Județul Buzău: DN2 – Mărăcineni (cameră dublă)
Județul Caras-Severin: DN6 – Mehadia, DN58 – Soceni
Județul Călărași: DN3 – Cuza Vodă
Județul Cluj: Autostrada A3 – Gilău (cameră dublă), DN75 – Mihai Viteazu, DN1 – Vălcele (cameră dublă), DN1C – Jucu
Județul Constanta: DN38 – Movilița
Județul Constanta: Negru Vodă
Județul Constanta: Ostrov
Județul Covasna: DN12 – Sfantu Gheorghe
Județul Dâmbovița: Autostrada A1 – Petrești (cameră dublă), DN71 – Ulmi
Județul Dolj: DN6 – Coșoveni, DN55 – Bratovoești, DN56 – Podari, DN65 – Pielești
Județul Dolj: frontiera Bechet
Județul Galați: DN25 – Sendreni, DN26 – Vânători, DN24 – Cosmești
Județul Gorj: DN66 – Drăguțești
Județul Giurgiu: DN5 – Călugăreni (cameră dublă)
Județul Giurgiu: frontiera Giurgiu
Județul Harghita: DN12 – Sândominic, DN13A – District Harghita
Județul Hunedoara: DN66 – Băcia, DN7 – Sacamas
Județul Ialomiță: Autostrada A2 – Fetești (cameră dublă), DN2A – Giurgeni
Județul Iași: DN2 – Motca, DN28 – Lețcani (cameră dublă), DN24 – Popricani
Județul Ilfov: Autostrada A2 – Glina (cameră dublă), Autostrada A3 – Snagov (cameră dublă)
Județul Maramureș: DN18 – Moisei
Județul Mehedinți: Porțile de Fier I
Județul Mureș: DN15 – Sângeorgiu de Mureș, DN13 – Bălăușeri
Județul Neamț: DN15 – Vaduri, DN15 – Călugăreni
Județul Prahova: DN1 – Bărcănești/ Romanești (cameră dublă), DN72 – Bratasanca, DN1B – Albești (camera dubla), DN1A – Măneciu
Județul Satu Mare: DN19 – Decebal
Județul Salaj: DN 1F – Românași
Județul Suceava: DN2 – Iacobesti, DN17 – Vama
Județul Teleorman: DN6 – Drăgănești Vlașca
Județul Timiș: DN59 – Jebel, DN6 – Sânnicolau Mare, DN69 – Orțișoara
Județul Timiș: frontiera Cenad
Județul Timiș: frontiera Lunga
Județul Tulcea: DN22A – Cataloi
Județul Vaslui: DN24 – Crasna, DN24B – Risesti
Județul Vălcea: DN64 – Ionești, DN67 – Budești, DN7 – Călimănești/Seaca
Județul Vrancea: DN23 – Vulturu
Județul Bihor: Săcuieni
Județul Arad: Turnu
Județul Timiș: frontiera Vălcani
Județul Caraș-Severin: Naidăş
Județul Dolj: Calafat

Ce sancțiuni primesc șoferii care nu achiziționează rovinieta

Începând din 2024, cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei a crescut, însă șoferii nu vor fi sancționați de fiecare dată când circulă fără a achita această taxă de drum.

Amenda pentru utilizarea unui vehicul pentru care este obligatorie rovinieta variază între 250 și 500 de lei. Pentru camioanele de mare tonaj, amenda poate ajunge până la 4.500 de lei.

Pentru a verifica valabilitatea rovinietei, românii pot accesa site-ul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

Conform Ordonanței de Urgență nr. 15/2002, în intervalul de timp dintre data săvârșirii contravenției și comunicarea procesului-verbal de constatare a acesteia, nu pot fi întocmite alte procese-verbale pentru lipsa rovinietei valabile pentru același vehicul. Acest lucru înseamnă că șoferul poate fi amendat o singură dată pentru aceeași abatere, de la momentul în care a circulat fără rovinietă până la momentul în care a fost notificat despre aceasta.