Știri
Iubirea nu are limite. O polițistă s-a îndrăgostit de un tânăr arestat la domiciliu pentru tentativă de omor. Vecinii băiatului au sunat la 112
O posibilă idilă de dragoste între o polițistă și un tânăr arestat la domiciliu a ajuns în atenția șefilor din Poliție, după ce un vecin a sesizat prin 112 faptul că tânăra îmbrăcată în uniformă intra în casa băiatului de 19 ani, arestat la domiciliu, cercetat pentru tentativă de omor și ieșea după mai multe ore.
S-a întâmplat în după-amiaza zilei de 29 septembrie, când vecinii tânărului arestat la domiciliu pentru tentativă de omor au fost martorii unui eveniment care i-a pus pe gânduri și i-a adus în prim-plan pe oamenii legii.
Unul dintre vecinii acestui bărbat a făcut un apel la numărul de urgență 112 pentru a semnala o situație care părea să fie dincolo de comun. El le-a spus polițiștilor că o polițistă care se ocupa de verificările la domiciliul bărbatului petrecea mai multe ore acolo în timpul programului de lucru. Această descoperire a stârnit suspiciuni.
“Cam de vreo două săptămâni e jale mare în localitate. O domnișoară polițist, având în subordine câțiva arestați la domiciliu, ar fi început o idila cu unul dintre acestia. Într-o seară, am parcat mașina. La ora 23, i-am văzut, dădeau ture cu mașina. A doua zi dimineață, un prieten m-a sunat și mi-a spus, “Mai, ce am văzut la ieșire din București. Am rămas uimit. Andreea, polițista, era cu Alin, a lui Viteză, în mașină.” La câteva zile, a venit domnul comandant și m-a întrebat dacă știu ce face respectiva. Vineri, 28 septembrie, s-a primit un apel că ei sunt acolo. Colegii dânsei, echipați cu camere, au intrat în casă și i-au găsit pe amândoi, întinși în pat. Se jucau pe telefon. În momentul în care un coleg a întrebat-o ce face acolo, ea a răspuns că este în timpul liber. I-a zis să se îmbrace, că o așteaptă domnul comandant.” – povestește un vecin, martor al întregii situații.
De atunci, ancheta este în plină desfășurare. Polițista în cauză este supusă unei cercetări disciplinare de către superiorii săi, iar oamenii legii efectuează verificări pentru a confirma informațiile furnizate de vecin.
Mătușa tinerei polițiste este surprinsă de comportamentul tinerei și spune că nu a mai făcut astfel de probleme până acum.
“Să știți, sunt foarte sinceră. Aseară a venit cineva la mine și m-a întrebat, “Ai auzit ce a făcut Andreea?”. Mi-a zis ce a făcut. Mi-a zis că Andreea și-a lăsat soțul și trăiește cu ăsta. Chiar mă gândeam să o sun și să îi spun să vină până la mine.” – a spus mătușa tinerei polițiste din Budești.
Mama lui Alin, tânărul aflat în arest la domiciliu, nu vede nicio problemă în această situație. Spune că cei doi se cunosc de mai bine de un an, înainte ca tânărul să aibă probleme cu legea și să ajungă arestat la domiciliu.
“Băiatul meu e arestat la domiciliu, știe toată lumea. A fost o problemă, o greșeală. Ei au un an și ceva de când se cunosc. După ce Alin a fost arestat, nu au mai ținut legătura. Ea venea pentru ca el să semneze. Ei erau îndrăgostiți de mai mult timp. (…) Nu este nicio problemă. Fată era în timpul liber. Ei se cunosc de un an și jumătate. Au fost într-o relație, s-a întâmplat ce s-a întâmplat și nu s-au mai văzut, dar dragostea a rămas.”
IPJ CĂLĂRAȘI A ÎNCEPUT O CERCETARE DISCIPLINARĂ ASUPRA POLIȚISTEI.
“La data de 29 septembrie a.c., în jurul orei 18:40, polițiștii Orașului Budești au fost sesizați prin apel 112, de către un bărbat, cu privire la faptul că, în cursul zilei, un alt bărbat ar fi părăsit locuința unde se afla în arest la domiciliu, pentru tentativă la omor. Din verificările efectuate de către patrula care a intervenit la fața locului, a rezultat că persoana care face obiectul măsurii arestului la domiciliu a fost identificată la adresa indicată, totodată fiind identificată în cadrul locuinței o persoană de sex feminin, despre care s-a stabilit faptul că are calitate de agent de poliție și se afla în timpul liber.
În cauză, a fost dispusă cercetarea disciplinară a agentului de poliție identificat în locuință, fiind efectuate verificări detaliate pentru stabilirea situației de fapt, urmând a fi aplicate măsurile legale în consecință,” se arată într-un comunicat IPJ Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
