Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Iubirea nu are limite. O polițistă s-a îndrăgostit de un tânăr arestat la domiciliu pentru tentativă de omor. Vecinii băiatului au sunat la 112

Published

on

O posibilă idilă de dragoste între o polițistă și un tânăr arestat la domiciliu a ajuns în atenția șefilor din Poliție, după ce un vecin a sesizat prin 112 faptul că tânăra îmbrăcată în uniformă intra în casa băiatului de 19 ani, arestat la domiciliu, cercetat pentru tentativă de omor și ieșea după mai multe ore.

S-a întâmplat în după-amiaza zilei de 29 septembrie, când vecinii tânărului arestat la domiciliu pentru tentativă de omor au fost martorii unui eveniment care i-a pus pe gânduri și i-a adus în prim-plan pe oamenii legii.

Unul dintre vecinii acestui bărbat a făcut un apel la numărul de urgență 112 pentru a semnala o situație care părea să fie dincolo de comun. El le-a spus polițiștilor că o polițistă care se ocupa de verificările la domiciliul bărbatului petrecea mai multe ore acolo în timpul programului de lucru. Această descoperire a stârnit suspiciuni.

“Cam de vreo două săptămâni e jale mare în localitate. O domnișoară polițist, având în subordine câțiva arestați la domiciliu, ar fi început o idila cu unul dintre acestia. Într-o seară, am parcat mașina. La ora 23, i-am văzut, dădeau ture cu mașina. A doua zi dimineață, un prieten m-a sunat și mi-a spus, “Mai, ce am văzut la ieșire din București. Am rămas uimit. Andreea, polițista, era cu Alin, a lui Viteză, în mașină.” La câteva zile, a venit domnul comandant și m-a întrebat dacă știu ce face respectiva. Vineri, 28 septembrie, s-a primit un apel că ei sunt acolo. Colegii dânsei, echipați cu camere, au intrat în casă și i-au găsit pe amândoi, întinși în pat. Se jucau pe telefon. În momentul în care un coleg a întrebat-o ce face acolo, ea a răspuns că este în timpul liber. I-a zis să se îmbrace, că o așteaptă domnul comandant.” – povestește un vecin, martor al întregii situații.

Advertisement

De atunci, ancheta este în plină desfășurare. Polițista în cauză este supusă unei cercetări disciplinare de către superiorii săi, iar oamenii legii efectuează verificări pentru a confirma informațiile furnizate de vecin.

Mătușa tinerei polițiste este surprinsă de comportamentul tinerei și spune că nu a mai făcut astfel de probleme până acum.

“Să știți, sunt foarte sinceră. Aseară a venit cineva la mine și m-a întrebat, “Ai auzit ce a făcut Andreea?”. Mi-a zis ce a făcut. Mi-a zis că Andreea și-a lăsat soțul și trăiește cu ăsta. Chiar mă gândeam să o sun și să îi spun să vină până la mine.” – a spus mătușa tinerei polițiste din Budești.

Mama lui Alin, tânărul aflat în arest la domiciliu, nu vede nicio problemă în această situație. Spune că cei doi se cunosc de mai bine de un an, înainte ca tânărul să aibă probleme cu legea și să ajungă arestat la domiciliu.

“Băiatul meu e arestat la domiciliu, știe toată lumea. A fost o problemă, o greșeală. Ei au un an și ceva de când se cunosc. După ce Alin a fost arestat, nu au mai ținut legătura. Ea venea pentru ca el să semneze. Ei erau îndrăgostiți de mai mult timp. (…) Nu este nicio problemă. Fată era în timpul liber. Ei se cunosc de un an și jumătate. Au fost într-o relație, s-a întâmplat ce s-a întâmplat și nu s-au mai văzut, dar dragostea a rămas.”

Advertisement

IPJ CĂLĂRAȘI A ÎNCEPUT O CERCETARE DISCIPLINARĂ ASUPRA POLIȚISTEI.

“La data de 29 septembrie a.c., în jurul orei 18:40, polițiștii Orașului Budești au fost sesizați prin apel 112, de către un bărbat, cu privire la faptul că, în cursul zilei, un alt bărbat ar fi părăsit locuința unde se afla în arest la domiciliu, pentru tentativă la omor. Din verificările efectuate de către patrula care a intervenit la fața locului, a rezultat că persoana care face obiectul măsurii arestului la domiciliu a fost identificată la adresa indicată, totodată fiind identificată în cadrul locuinței o persoană de sex feminin, despre care s-a stabilit faptul că are calitate de agent de poliție și se afla în timpul liber.

În cauză, a fost dispusă cercetarea disciplinară a agentului de poliție identificat în locuință, fiind efectuate verificări detaliate pentru stabilirea situației de fapt, urmând a fi aplicate măsurile legale în consecință,” se arată într-un comunicat IPJ Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading